Un parlamentar al României cere restaurarea clădirii în care s-a semnat actul Unirii Basarabiei cu Țara

”Au rămas zile numărate până la împlinirea Centenarului Unirii Basarabiei cu Țara mamă România prin decizia Sfatului Țării (Parlamentului) de la Chișinău, în 27 martie 1918.

Clădirea în care Sfatul Țării a votat Actul istoric al Unirii Basarabiei cu România este situată în actuala stradă Alexei Mateevici, nr. 111, din municipiul Chișinău, și are statut oficial de monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură al municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe a Moldovei.

Potrivit descrierilor din Registrul monumentelor de istorie și cultură al municipiului Chișinău, clădirea a fost construită pentru pensionul-orfelinat cu o capacitate de 70 copii de nobili după proiectul arhitectului Vladimir N. Ţâganco, confirmat în 1902. Imobilul a fost finisat în 1905, dar imediat a fost cedat Ministerului Învăţământului, fiind transformat în gimnaziu nr.3 pentru băieţi. Din 1914 până în 1918 în interiorul clădirii a fost dislocat spitalul militar. În 1917- 27 martie 1918 în această clădire şi-au ţinut şedinţele Sfatul Ţării, parlamentul Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia). Din 1934 clădirea a devenit sediu al Facultăţii de Ştiinţe Agronomice a Universităţii din Iaşi. În timpul celui de al Doilea Război Mondial clădirea a fost deteriorată, reconstruită în anii 50, după proiectul arhitectei E. R. Spirer. În perioada postbelică a fost sediul blocului administrativ al Institutului Agricol, actualmente – al Academiei de Muzica Teatru si Arte Plastice. Clădirea este construită în două etaje şi un demisol, ridicat pe un plan în formă complexă, amplasată cu o retragere mare de la linia străzii, având un scuar mare în faţă plantat cu arbori şi arboret. Planimetria, ca şi soluţia volumetrică, este realizată în baza compoziţiei axial-simetrice, în spiritul stilizărilor istorice, cu folosirea principiilor clasicismului francez, o evocare a epocii europene de instruire. Încăperile de clasă sunt grupate de-a lungul coridoarelor interioare. Aulele mai importante şi sălile de festivităţi sunt amplasate pe la colţurile clădirii şi în volume sub forma de rezalite, ce aminteşte de clasicismul francez al combinării volumelor proeminente centrale cu cele laterale prin galerii. Cu detalii caracteristice aceluiaşi stil istoric, dar cu influenţa în compoziţia loc a curentelor specifice începutului secolului al XX-lea. În rezultatul deteriorării edificiului în timpul celui de al doilea război mondial, clădirea a pierdut elemente importante a arhitecturii sale, cum ar fi acoperişurile rezalitelor.

În prezent clădirea Sfatului Țării din Chișinău se află într-o stare avansată de delăsare și degradare, în pofida faptului că autoritățile Republicii Moldova îl recunosc formal statutul de monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor alcătuit de Academia de Ştiinţe a Moldovei”, le explică parlamentarul Vioricăi Dăncilă, prim-ministru al României, lui Teodor Meleșcanu, ministru al afacerilor externe, Nataliei Intotero, ministru pentru românii de pretutindeni și lui George Ivașcu, ministru al culturii și identității naționale.

Constantin Codreanu a atașat mai multe poze care arată starea jalnică a acestei clădiri.

Codreanu le-a solicitat premierului și celor trei miniștri să se pronunțe cu privire la următoarele aspecte legate de clădirea Sfatului Țării de la Chișinău:

1. Dacă Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Ministerul Culturii și Identității Naționale iau în calcul soluționarea în regim de urgență cu autoritățile partenere de la Chișinău a chestiunii privind necesitatea reabilitării/restaurării clădirii Sfatului Țării, ca monument de arhitectură și de istorie de însemnătate națională nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru Statul român și națiunea română în ansamblul său.

2. Ce inițiative au lansat până acum, ce demersuri au întreprins în regim de urgență și ce măsuri adecvate au adoptat Guvernul României și/sau ministerele pe care le conduceți în vederea acordării unui sprijin financiar nerambursabil destinat reabilitării/restaurării clădirii Sfatului Țării din Chișinău, conform Strategiei Naționale pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017- 2020;

3. Care este cuantumul fondurilor nerambursabile pe care Guvernul României și/sau minsiterele pe care le conduceți le-ar putea acorda cu destinația reabilitării/restaurării clădirii Sfatului Țării din Chișinău în anul curent 2018”.