UE combate migraţia ilegală a moldovenilor

Fenomenul este provocat de un vid informaţional referitor la piaţa muncii europene în localităţile RM. „Nu avem de unde ne informa despre ofertele legale de plecare în afară. Am avut o televiziune locală, care a fost închisă, avem un ziar ca vai de el, iar Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AOFM) Donduşeni nu poate face faţă acestei situaţii”, a spus Viorica Damian, specialistă din cadrul AOFM Donduşeni. 

„Chiar dacă avem pliante despre mecanismele migraţiunii legale, acestea deseori nu prezintă informaţii complete. Golul informaţional a contribuit la „înflorirea” traficului de fiinţe umane în ultimii ani. Lucrăm individual cu şomerii şi cu asistenţii sociali din sate pentru a ne proteja pe cât e posibil localnicii de plecările în afara legii”, a relatat Galina Enachi, specialistă de la AOFM Călăraşi.

„Nu cunosc pe nimeni din raionul nostru care să fi migrat legal la lucru. Majoritatea celor plecaţi în afară din raionul Ocniţa nu revine acasă”, observă Diana Daminciuc, specialistă din cadrul AOFM Ocniţa.

„Locurile de muncă să fie accesibile pentru toţi moldovenii”

Pentru a remedia această situaţie, din 2009, UE finanţează un proiect de consolidare a capacităţilor de gestionare a migraţiei în RM, pus în practică de Agenţia Publică de Angajare din Suedia. Prin intermediul experienţei ţărilor partenere ale proiectului - Suediei, Franţa, Italiei, României, Bulgariei, Germaniei, Cehiei, Ungariei, Lituaniei, autorităţile şi sindicaliştii moldoveni sunt instruiţi, în vederea alicării bunelor practici europene pentru a controla fenomenul.

Zilele acestea, experţi din cele nouă ţări UE instruiesc specialişti din cadrul Externelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă în ceea ce priveşte capacităţile pieţei muncii europene.

Per Lindberg, reprezentantul Agenţiei Publice de Angajare din Suedia: „Am deschis un Centru de apel la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care oferă informaţii ample despre procedurile legale de migrare în spaţiul UE. Iar pentru moldovenii din Italia şi Germania am organizat târguri ale locurilor de muncă. Informăm cetăţenii moldoveni din străinătate despre posibilităţile pieţei muncii din RM, pentru a-i stimula să revină acasă.” 

Rata de angajare în RM e de numai 4%, cea mai mică în spaţiul european. De aceea, Per Lindberg susţine că eforturile UE sunt direcţionate către sprijinirea spre piaţă o piaţă a muncii a RM cu mult mai transparentă decât este acum. „Adică, locurile de muncă să fie vizibile şi accesibile pentru toţi cetăţenii moldoveni. Totodată, vrem ca oamenii din această ţară să înţeleagă că UE nu este o fortăreaţă pentru ei”, a remarcat directorul proiectului.

Sindicaliştii, un rol central în gestionarea migraţiunii 

„Rata şomajului în unele ţări europene, precum Grecia, Spania şi Italia este una ridicată şi, de aceea, acestea nu mai sunt dispuse să primească migranţi de peste hotare. De aceea, experţii UE recomandă moldovenilor o reţea de documentare – EURES (www.eures.europa.eu) în ceea ce priveşte locurile de muncă disponibile, coordonată de Comisia Europeană. EURES reprezintă o reţea de cooperare între serviciile publice de ocupare europene şi a fost creată pentru facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Spaţiului European. Parteneri ai serviciilor publice de ocupare în cadrul acestei reţele sunt sindicatele, organizaţiile patronale ş.a.”, a spus Cristina Cozma, expert comunicare al proiectului UE.

Nicolae Suruceanu, vicepreşedintele CNSM: „Rolul nostru e de a conlucra cu sindicatele ţărilor UE, în vederea acordării unei protecţii sociale cetăţenilor noştri peste hotare. CNSM are relaţii strânse cu sindicatele din Italia, care au făcut cel mai mult pentru noi. Purtăm negocieri cu sindicaliştii din Rusia, unde avem cei mai mulţi migranţi.

Spre exemplu, Centrul de Migraţie din Suedia nu permite angajarea nici unui migrant în câmpul muncii, până nu se consultă cu sindicatele, pentru a avea garanţia unei angajări în condiţii salariale şi contractuale normale. Dacă această practică va fi aplicată şi în alte ţări UE, atunci lucrătorii migranţi se vor bucura de mai multe garanţii la angajare, având şi asigurări sociale.”

Timp de mai mult de zece ani, peste 600.000 de moldoveni (conform sondajelor efectuate de organizaţiile internaţionale şi locale) au plecat peste hotare în căutarea unui viitor mai bun pentru familiile lor rămase in Moldova. Mulţi din aceştia au plecat ilegal şi continuă să se afle astfel în ţările UE. Acest lucru duce la urmări grave, cum ar fi: destrămarea familiei, munca ilegală, imposibilitatea de a vizita familia, neîncrederea angajatorilor UE, etc.