Turismul moldovenesc se află în ascensiune

Răspuns: Conform datelor statistice, în ianuarie-martie 2012 agenţiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii la 21,1 mii de turişti şi excursionişti, cu 14,4% mai mult decît în perioada similară a anului 2011. Numărul de turişti participanţi la turismul emiţător, intern şi receptor, în ianuarie-martie 2012, a fost în creştere faţă de perioada corespunzătoare din anul 2011, respectiv cu 17,5%, 10,0% şi 8,9%.

Din cei 1384 turişti străini care au vizitat Moldova în ianuarie-martie 2012 şi au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism, 60,3% au sosit în scopuri de afaceri şi profesionale, 34,6% - de odihnă, recreere şi agrement, 5,1% - de tratament.

Ponderi mai însemnate în numărul total de turişti sosiţi în Moldova le-au revenit cetăţenilor din Federaţia Rusă (20,0%), România (18,5%), Ucraina (6,6%) şi Statele Unite ale Americii (5,9%).

Prin intermediul agenţiilor de turism, în primele trei luni ale anului 2012 au plecat în străinătate 12887 de turişti moldoveni, cu 17,5% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2011. Majoritatea turiştilor moldoveni au plecat în scopuri de odihnă, recreere şi agrement (94,9%). Cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească, în principal, în România (34,8% din total), Bulgaria (23,9%), Egipt (7,4%) şi Ucraina (7,2%).

Numărul participanţilor la turismul intern în ianuarie-martie 2012 s-a cifrat la 6870 de turişti, cu 10,0% mai mult, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară din anul 2011.

Î: Poate să devină turismul un contribuabil cu pondere la Produsul Intern Brut al ţării?

R.: În prezent, aportul turismului în economia naţională este relativ nesemnificativ. Dezvoltarea turismului în Moldova în ultimii 10 ani a cunoscut şi evoluţii pozitive, şi negative, totuşi, trendul general este în creştere. După o creştere constantă a numărului de turişti în anii 2003-2007, a urmat o scădere bruscă în 2008-2009, cu o uşoară revenire în 2010.

Cu referire la încasările din activitatea turistică, se atestă o majorare constantă: în anul 2010 acestea s-au cifrat la 708 079 mii de lei, înregistrînd o creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 29,5%. În anul 2011, defalcările au atins un nivel de 766 781 mii de lei, sau cu 22,8% mai mult decît în perioada similară a anului 2010.

Volumul total al încasărilor turistice în anul 2001 a reprezentat doar 0,3% din PIB, iar către anul 2011 - 1%.

Î: Există în Moldova turism etnografic sau rural? Ce perspective i se pot atribui?

R.: Una dintre formele prioritare ale turismului în Republica Moldova este turismul rural. În străinătate acesta se bucură de o popularitate deosebită. Şi la noi mediul rural - cu sate pitoreşti şi comunităţi agricole - constituie o sursă importantă de prestare a serviciilor de cazare tradiţională, de tip rural.

Aceasta oferă posibilităţi de încadrare în activităţile şi preocupările satului, permite familiarizarea cu folclorul şi tradiţiile locale, demonstrează meşteşugurile din zonă, iar turiştii pot procura obiecte de artizanat. Potenţialul peisagistic, tradiţiile gastronomice de valoare, ospitalitatea moldovenilor, toate acestea creează premise pentru dezvoltarea turismului receptor.

Este foarte important faptul că turismul rural îşi propune ameliorarea calităţii vieţii în regiunile-gazdă, creînd noi locuri de muncă şi venituri suplimentare pentru fermieri. Cu toate acestea, produsul turistic naţional rămîne a fi necompetitiv sub aspectul calitate - preţ - diversitate.

Satul înseamnă civilizaţia tradiţională cu obiceiuri cunoscute de generaţii întregi, cu sărbători strămoşeşti, înseamnă atragerea oaspetelui prin ineditul spectacolului, în care vechiul se îmbină cu noul sau, altfel spus, tradiţionalul şi modernul stau la aceeaşi masă, şi mai înseamnă arhitectură rurală.

Numărul participanţilor la turismul intern în anul 2011 s-a cifrat la 37,8 mii de turişti, cu 6,1% mai mult comparativ cu cel înregistrat în anul 2010. Deplasarea rezidenţilor moldoveni în interiorul ţării, în scop turistic, a fost organizată în special de agenţiile de turism şi turoperatorii din municipiul Chişinău (49,3%) şi regiunile de dezvoltare: Centru (25,1%) şi Sud (19,4%).