Starea drumurilor se îmbunătăţeşte, ce e de făcut pentru a o menţine?

Cu toate acestea, specialiștii Expert-Grup consideră că există neajunsuri ale cadrului instituțional, dar și în ceea ce privește piața procurărilor, care nu este dezvoltată suficient și permite înțelegeri de cartel. Totodată, utilizatorii autohtoni plătesc de trei ori mai puțin pentru drumuri decât cei din UE.

Starea proastă a drumurilor este una din cele mai serioase constrângeri pentru dezvoltarea economică și socială a țării. Iată de ce, în prezent, dezvoltarea rețelei rutiere este o prioritate a Guvernului, iar ponderea cheltuielilor pentru drumuri a sporit considerabil, acest sector devenind al patrulea după cota de cheltuieli acoperite de Bugetul de Stat.

Nivelul finanțării în sectorul drumurilor a sporit de patru ori

În ultimii ani, Fondul Rutier a început să atragă tot mai multe resurse financiare. Astfel, dacă în 2010 doar 50 la sută din banii acumulați din plata accizelor la importul produselor petroliere erau direcționați spre reparaţia şi întreţinerea drumurilor, în acest an, ponderea acestor alocări a sporit până la 80 la sută. Totodată, pe parcursul ultimilor patru ani, nivelul finațării în sectorul drumurilor a crescut de patru ori: de la 0,7 la sută din PIB în 2009, până la 2,5 la sută în 2012. De asemenea, a sporit și ponderea mijloacelor Fondului Rutier în PIB, care constituie 1,2 la sută, față de 0,4 la sută în 2009. Creșterea cheltuielilor pentru drumuri până la 9,3 la sută din Bugetul de Stat a contribuit la îmbunătățirea stării drumurilor. Ca urmare, a crescut și traficul rutier. Conform datelor Administrației de Stat a Drumurilor (ASD), ritmul de creștere a acestuia este de 1,2 la sută anual.

În ultimii 3 ani, au fost construiți doar 8 km de drum local

Cu toate că nivelul finanțării sectorului drumurilor a sporit, potrivit expertului Dumitru Budeanschi, din 2009 până în prezent, au fost construite doar 8 km de drum local, astfel configurația rețelei de transport rămânând practic neschimbată. Mai mult chiar, a rămas aceeași și structura rețelei de drumuri publice după tipul de îmbrăcăminte. Aproximativ 12 la sută din drumurile naționale și 60 la sută din cele locale sunt drumuri fără îmbrăcăminte modernizată. Cât privește drumurile locale, acestea primesc de până la patru ori mai puține fonduri pentru întreținere și aproape nimic pentru reabilitare (așa cum s-a întâmplat în 2012). Deși prin Legea Bugetului de Stat sunt prevăzute defalcări de 50 la sută din taxele rutiere și diferite granturi, aceste mijloace sunt insuficiente, iar finanțarea și gestionarea drumurilor locale rămâne o problemă. Conform legii drumurilor, acestea ar trebui să fie gestionate de administrația publică locală, însă în prezent majoritatea rămân în administrarea ASD. Lungimea totală a rețelei rutiere este de peste 10,5 mii km, dintre care 9352 km sunt gestionate de către ASD, iar alte 1185- de către APL.

Licitațiile - organizate incorect?

Valoarea achizițiilor de lucrări, servicii și utilaje pentru drumuri este în creștere în ultimii ani, deținând o pondere semnificativă în totalul achizițiilor publice efectuate. În ultimii doi ani, achizițiile publice făcute de ASD au sporit de două ori, totalizând 603 mil. lei anul trecut. Pentru anul curent însă, se prevede o creștere și mai mare, de peste 800 mil. lei. Deși orice agent economic are dreptul de a participa la licitații, în anul precedent, la licitațiile petrecute de ASD au participat, în medie, numai 4 întreprinzători, iar numărul acestora scade odată cu creșterea valorii investiției. Aceasta se explică prin condițiile de participare exagerate stabilite atât de actele normative, cât și de ASD, dar și din cauza prezentării târzii a ofertelor și termenului mic acordat agenților economici pentru pregătire. Dumitru Budianschi susține că licitațiile nu sunt organizate corect. „Toată lumea ştie cum se fac licitaţiile și cât de puternică este la noi competiţia pe segmentul acesta. Există indicii că pe anumite segmente avem înţelegeri de cartel, sunt evidenţe clare că documentele care sunt pregătite pentru licitaţie nu corespund întocmai obiectivului de bază de a crea competiţia dar nu de a o ocoli.”, afirmă expertul. Pe de altă parte, viceministrul Transporturilor, Boris Gherasim, spune că nu pot exista înţelegeri, iar companiile care se angajează să facă lucrările de reparaţie, câştigă acest drept în urma unei competiţii cinstite şi transparente. „Eu nu ştiu despre înţelegeri, dacă participă din diferite zone pot să se înţeleagă, însă nu poate să se înţeleagă acesta din Chişinău cu cel din Bălţi, ei participă mai mult zonal şi este lăudabilă chestia asta.”, susţine oficialul.

Controale exigente, condiție pentru asigurarea calității drumurilor

De respectarea cerințelor ce țin de calitatea drumurilor depinde durabilitatea lor. De multe ori, în urma efectuării lucrărilor, se constată abateri de la documentele normative, proiecte și prescripțiile tehnice. Cauzele principale ale încălcărilor țin de economisirea mijloacelor financiare pentru asigurarea calității, dar și de nivelul prost de instruire al celor de pe șantiere. Potrivit profesorului universitar Andrei Ababii, buna calitate a lucrărilor poate fi obţinută doar dacă se operează controale exigente. ,,Trebuie de pus accentul pe fiecare lucrare, pe fiecare operaţiune, să nu păşim mai departe acumulând defecte. Rezultatul pe care eu l-aş aprecia e că s-a redus ponderea drumurilor de calitate foarte rea şi rea, însă aici nu putem schimba situaţia într-un an, soluţia fiind reparaţia şi menţinerea capacităţii de viaţă prin nişte lucrări după buzunarul nostru, cu durata de viaţă de la patru până la şapte ani şi pe urmă cu reparaţie capitală.” , a menţionat el. Cât privește păstrarea drumurilor, Ababii recomandă respectarea restricțiilor privind greutatea automobilelor. În anul trecut, controlului respectiv au fost supuse peste 28 mii unități de transport, dintre care 2470 au primit amenzi. Sancțiunile de peste 2,7 mil. lei nu acoperă însă daunele aduse drumurilor. Alte prejudicii de 327 mii lei au fost cauzate de furtul a 327 indicatoare rutiere, din anul 2010 până la începutul lui 2012 nefiind recuperat nici unul dintre acestea(!).

Autorii studiului ,,Evaluarea eficienței și transparenței utilizării resurselor financiare publice pentru drumuri” consideră că pentru continuarea dezvoltării sectorului este necesară sporirea rolului Fondului Rutier în colectarea și administrarea taxelor, astfel încât acesta să obţină statutul de organism independent. Dacă, potrivit estimărilor, pierderile suportate de economia națională din cauza întreținerii insuficiente a drumurilor în ultimii 15 ani sunt de circa patru ori mai mari decât suma necesară pentru întreținerea lor, atunci nu ar fi mai rațională alocarea acestor bani la timp? Principala problemă rămâne însă lipsa resurselor, deoarece reabilitarea, modernizarea sau construcţia drumurilor este un lucru extrem de costisitor, iar speranța autorităților rămân banii din străinătate.