Situaţie alarmantă: Republica Moldova riscă să rămână fără apă

Potrivit specialiştilor, râurile seacă din cauza lipsei precipitaţiilor, a temperaturilor ridicate, dar şi a utilizării iraţionale a apei. Autorităţile recunosc că în Republica Moldova resursele acvatice nu sunt gestionate eficient, dar spun că întreprind mai multe acţiuni pentru îmbunătăţirea managementului apelor, relatează Mesager.

Râul Işnovăţ, care trece prin localitatea Sângera şi se varsă în Bâc, a secat în totalitate pe unele porţiuni. S-a ajuns la această situaţie din cauza lipsei tot mai acute de precipitaţii, dar şi a iresponsabilităţii oamenilor. În această situaţie sunt majoritatea râurilor mici din ţară, iar cea mai alarmantă situaţie se atestă în sudul ţării.

Potrivit specialiştilor, pâraiele rămân fără apă din cauza secetelor tot mai severe din ultimii ani, construirea barajelor dar şi utilizarea apei la irigare.

„Râurile mici sunt într-o stare alarmantă, dar ele sunt acelea care creează râurile mari. Dacă calitativ factorul antropic este decisiv în poluarea lor, atunci cantitativ, factorul natural a pus amprenta pe faptul că schimbările climatice au modificat regimul de precipitaţii care e sursa principală a scurgerii râurilor”, a declarat șeful Direcției Hidrologie din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, Valeriu Cazac.

Specialiştii spun că dacă nu vor fi întreprinse măsurile necesare, în următorii ani ar putea seca și afluenții râurilor Nistru și Prut.

„12 kilometri cubi de apă anual curge pe suprafaţa Republicii Moldova. În ultimii ani se atestă că această medie este cu mult mai joasă, de 6,7, 8, 9 kilometri cubi. Anul trecut, practic, râul Prut a lipsit, dacă vorbim că nouă kilometri curg pe Nistru şi trei pe Prut.  Noi am avut total nouă kilometri, adică, râul Prut a fost sec, nu a adus aportul deloc”, a mai comunicat Valeriu Cazac.

Autorităţile responsabile spun că întreprind mai multe măsuri pentru a opri acest fenomen. Au fost elaborate planurile de gestionare a bazinelor acvatice.
„Teritoriul ţării a fost împărţit în bazine hidrografice. Cu ajutorul autorităţilor locale şi a societăţii civile, pentru unele dintre acestea au fost create comisii de gestionare care implementează acţiuni de curăţare a râuleţelor de nămol, de reabilitare a izvoarelor, întreprind măsuri de curăţare a malurilor de gunoi şi plantarea de copaci pe maluri”, a declarat reprezentantul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Andrei Ursache.

Pe teritoriul ţării sunt peste 3.500 de râuri mici.