Sindicatele, revoltate de amendarea a 36 de articole din Codul Muncii

„Este regretabil faptul că la elaborarea Legii pentru modificarea și completarea Codului muncii, autoritățile de resort au ignorat experiența partenerilor sociali (Guvern, Patronat, Sindicate) de a opera modificări și completări la Codul muncii doar ca rezultat al compromisului dintre părți”, se menționează într-un comunicat al CNSM.

Deși sindicatele au fost implicate la elaborarea acestei Legi, propunerile și obiecțiile acestora au fost respinse și, prin urmare, nu s-a ajuns la un compromis asupra amendării Codului muncii. În rezultat, Comitetul Confederal al CNSM (Hotărîrea nr. 6-2 din 25.05.2017) nu a susținut propunerile de amendare a Codului muncii”, se arată într-un comunicat oficial al CNSM.

De asemenea, reprezentanţii CNSM menţionează că motivele esențiale ale sindicatelor invocate în vederea respingerii modificărilor și completărilor propuse la Codul muncii au fost: anularea interzicerii stabilirii perioadei de probă la angajarea tinerilor specialiști și acordarea dreptului angajatorului de a nu motiva decizia în cazul rezultatului nesatisfăcător al perioadei de probă; stabilirea unui nou temei de concediere a salariaților pe motivul „deținerii statutului de pensionar pentru limita de vîrstă”; reducerea cu 2 ani a duratei concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 la 6 ani; acordarea dreptului angajatorului de concediere a salariaților membri de sindicat fără acordul organului sindical (în cazurile respective); anularea emiterii obligatorie de către angajator a ordinului de angajare; subminarea contractelor colective de muncă în reglementarea raporturilor de muncă; excluderea garanțiilor juridice în domeniul muncii pentru salariații cu copii în vîrstă de la 4 la 6 ani și altele.

Potrivit acestora, amendările adoptate la Codul muncii subminează drepturile și garanțiile sociale, economice și de muncă ale salariaților; diminuează menirea socio-juridică a contractelor individuale și colective de muncă; compromit măsurile întreprinse de stat ce țin de contracararea muncii la negru și achitarea salariilor în plic; afectează eficacitatea activității de parteneriat social; creează contradicții ale legislației naționale cu normele dreptului internațional la care Republica Moldova este parte.

Președintele CNSM, Oleg Budza a menţionat că deşi sindicatele au întreprins numeroase acțiuni pentru a nu admite diminuarea drepturilor și intereselor de muncă ale salariaților (înaintarea propunerilor argumentate la Comisia națională pentru consultări și negocieri colective, declarațiilor, demersurilor către autoritățile de resort, comisiile parlamentare și ulterior participarea la ședințele acestora, inclusiv participarea în cadrul dezbaterilor publice organizate de IDIS “Viitorul” și Fundația Friedrich Ebert Stiftung etc.), Parlamentul Republicii Moldova a adoptat modificări și completări la Codul muncii, fără a lua în considerare opinia sindicatelor.

Prin urmare, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova consideră inadmisibilă perpetuarea practicii defectuoase aplicate în procesul de amendare a celor 36 de articole ale Codului muncii și respinge ideea elaborării unui nou Cod al muncii, fără implicarea partenerilor sociali.