Şeful Delegaţiei UE: Este important ca aplicarea legii să nu pună obstacole suplimentare şi nenecesare pluralismului media

Sunt aspecte pe care Delegaţia UE le urmăreşte cu mare atenţie. În contracararea dezinformării din spaţiul mediatic, este esenţial să fie respectat accesul la informaţie şi evitate prevederile legislative de interdicţie, notează tvr.md.

Cu prilejul Seminarului organizat de CCA în 15 decembrie privind Respectarea Drepturilor omului în cadrul Serviciilor Audiovizuale, ambasadorul Peter Michalko, Şeful Delegaţiei UE, a declarat:

„Respectarea Drepturilor Omului este o temă prioritară pentru acţiunea UE la nivel global şi o arie importantă de cooperare între Republica Moldova şi UE. O considerăm o componentă importantă a monitorizării implementării angajamentelor în sfera democraţiei.

Pentru noi, în UE, libertatea şi pluralismul mass media sunt valori şi principii fundamentale şi prioritare ale drepturilor omului. Pentru Republica Moldova, ca şi pentru orice altă ţară, acestea trebuie să fie pilonii unei societăţi democratice şi să asigure pluralismul de opinii politice şi corecta informare a cetăţenilor – acestea sunt cruciale mai ales într-un an electoral precum 2018.

Mass media reprezintă unul dintre partenerii noştri de bază în cooperarea cu Republica Moldova, pe lângă autorităţile statului şi societatea civilă. Relaţia de parteneriat şi Asociere politică, integrare economică pe care o avem cu Republica Moldova este mult mai profundă şi complexă decât până acum. O implementare de success a acesteia necesită o mass media liberă şi pluralistă şi o bună cooperare cu instituţiile statului, precum CCA.

Într-o ţară în care 80% din populaţie se informează de la televizor, CCA care are un rol esential în consolidarea unui spaţiu audiovizual la standarde europene.

În acest sens, Acordul de Asociere cu UE oferă toate instrumentele necesare. Prin îndeplinirea angajamentului de transpunere a Directivei Europene privind Serviciile Audiovizuale se creează cadrul legislativ şi arhitectura instituţională necesare pentru funcţionarea normală şi independentă a mass mediei din Republica Moldova.

Salutăm crearea şi activitatea Grupului de Lucru privind îmbunătăţirea legislaţiei mass media din Parlament, susţinut logistic şi financiar de Delegaţia UE şi alţi parteneri de dezvoltare. Obiectivele celor 8 subgrupuri acoperă majoritatea aspectelor cheie care necesită a fi îmbunătăţite la standarde europene şi internaţionale şi care încă ne provoacă îngrijorare – adoptarea cât mai rapidă a unui nou Cod al Audiovizualului în care prezenţa conţinutului audiovizual european să se regăsească în proporţia prevăzută de Directiva Europeană, echilibrarea şi însănătoşirea pieţei de publicitate, eliminarea concentrării mass media şi asigurarea de facto a transparenţei totale a proprietăţii în audiovizual şi media, asigurarea pluralismului şi independenţei media prin protejarea jurnaliştilor regionali şi proiectelor media mici, independente.

Considerăm că o abordare constantă şi consecventă cu angajamentele şi standardele europene este singura cale. Soluţii legislative temporale şi parţiale cu consecinţe partial nefaste care contravin Acordului de cooperare cu UE şi alţi parteneri de dezvoltare îşi dovedesc ineficienţa şi sunt de evitat.

În ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului în audiovizual, pe lângă asigurarea independenţei şi pluralismului mass media, aş dori să subliniez importanţa asigurării libertăţii de expresie şi a accesului la informaţie pentru toţi cetăţenii.

În acest sens, CCA are un rol deosebit de important, dat şi de legislaţie de altfel, care îl împuterniceşte cu dreptul de a monitoriza şi sancţiona prezenţa conţinutului audiovizual care contravine drepturilor omului şi promoveaza discursul de ură, discriminarea pe bază de gen, religie, ura etnică sau care dezinformează masiv cetăţenii.

Aceasta este o provocare puternică, noi recunoaştem acest lucru şi sunt lucruri cu care ne confruntăm şi în Uniunea Europeană. Însă în Europa luptăm prin mijloace democratice şi s-a dovedit că o bună legislaţie dublată de o bună şi funcţională arhitectură instituţională sunt instrumentele corecte care dau rezultate.

Limitarea accesului la informaţie, a libertăţii de exprimare prin mijloace legislative de interdicţie nu dă rezultatele scontate şi contravine drepturilor fundamentale ale omului.

Totodată, este important ca aplicarea legii să nu pună obstacole suplimentare şi nenecesare pluralismului media ci să vină în sprijinul mass mediei independente şi profesioniste. Salutăm evoluţiile pozitive recente în acest sens.

Uniunea Europeană va continua să monitorizeze cu atenţie şi perseverenţă aspectele ce ţin de libertatea mass media şi îndeplinirea standardelor europene şi va continua să sprijine cu expertiză şi financiar atât instituţiile de stat din Republica Moldova cât şi partenerii din mass media în atingerea acestui deziderat.”