Schema unui atac raider sau cum poate fi distrusă o afacere în Moldova

Visele li s-au năruit, însă, în scurt timp, în câteva luni cei doi rămânând fără afacere, dar şi fără de cele agonisite anterior, inclusiv cu susţinerea financiară a fiicei, stabilită cu traiul de mai mulţi ani în SUA. 

Punctul la toate a fost pus prin intentarea pe numele Elizavetei şi al lui Aureliu Istrati a două dosare penale pentru delapidarea averii străine şi escrocherie. Cei doi, unul bolnav de cancer, iar altul ajuns fugar, par a fi victimele unei scheme bine puse la punct, cu implicarea unor angajaţi din sistemul de drept.

Elizaveta Istrati a lucrat profesoară de istorie în Susleni. După declararea Independenţei Republicii Moldova şi lichidarea gospodăriilor colective, Elizaveta Istrati renunţă la activitatea didactică şi se implică activ în agricultură, organizând o mică gospodărie ţărănească, care ajunge să aibă în proprietate 28 de hectare de teren arabil. 

Ajutată de fiica din Statele Unite, fosta profesoară reuşeşte să procure un depozit pentru păstrarea cerealelor cu suprafaţa de peste 2000 de metri pătraţi, mai multe unităţi de tehnică agricolă, construieşte o fântână artizanală şi un apeduct, la care sunt conectaţi o bună parte din locuitorii din Susleni.

În 2010, Aureliu Istrati, care avea atunci 23 de ani, o convinge pe mama sa să extindă afacerea şi fondează în acest scop o gospodărie individuală, care ia în arendă 415 de hectare de teren agricol în satul Peceştea, raionul Rezina, şi 404 hectare în satul Gordineşti, acelaşi raion. 

Tânărul întreprinzător munceşte şi investeşte pe parcursul a 3 ani în consolidarea şi defrişarea terenurilor lăsate în paragină, iar în 2013, seamănă pe cele peste 800 de hectare floarea soarelui şi porumb, folosind hibrizi şi produse fitosanitare de ultimă generaţie. 

„Chiar din primul an s-a arătat  o roadă care nu se mai văzuse pe la noi. Mai ales porumbul, care avea o înălţime de peste trei metri şi cel puţin trei ştiuleţi la fiecare plantă. Preconizam o recoltă de cel puţin 12 tone la hectar”, povesteşte Elizaveta Istrati.

Aureliu Istrati face cunoştinţă cu Oleg Gonţa
Tehnica agricolă de care dispunea familia Istrati era insuficientă pentru a face faţă recoltei. Entuziasmat de roada bogată pe care urma să o strângă, tânărul fermier găseşte de cuviinţă că ar fi mai rentabil să procure tehnică agricolă performantă, decât să cheltuiască banii pentru locaţiunea acesteia. 

Şi a început să caute ofertele de pe piaţa moldovenească, dar şi alternative pentru creditare. La o expoziţie agricolă din august 2013, fermierul din Susleni îl cunoaşte pe Oleg Gonţa, fondator şi director al mai multor companii. Gonţa se arată entuziasmat de planurile lui Aureliu şi la puţin timp după ce au făcut cunoştinţă, îi propune lui Aureliu să-l ajute să procure tehnica râvnită.

Aureliu Istrati s-a orientat asupra două tractoare John Deer, a câte 360 cai putere fiecare, iar Gonţa s-a oferit să-i împrumute banii necesari pentru achitarea primei tranşe, ca să poată beneficia de finanţarea oferită de companiile de creditare în agricultură din contul rodului. „Este băiat de treabă şi vreau să-l ajut pe Aureliu”, i-ar fi explicat Gonţa, Elizavetei Istrati. Fermierii din Orhei s-au lăsat ademeniţi de ofertă, mai ales că creditorul nu le cerea dobândă pentru împrumut. 

Contracte de împrumut cu şmecherii

La 10 septembrie 2013, Elizaveta Istrati, în calitate de administratoare a gospodăriei ţărăneşti, semnează cu Oleg Gonţa, administrator al SRL Inter Trade Investment Company, un contract de împrumut, fără dobândă, pentru un termen de 30 de zile, pentru suma de 4 milioane de lei. Peste 3 zile, cei doi antreprenori mai semnează un contract de împrumut, pentru suma de 1 milion 840 de mii de lei. 

La 16 septembrie 2012, conform înţelegerii avute cu Oleg Gonţa , înregistrează la notar, în calitate de gaj, roada care urmau să o strângă. 

Potrivit unui punct de la sfârşitul contractului, la care fermierii din Susleni nu au acordat prea mare atenţie, debitorii se obligau să achite o penalitate de 0,2% din suma nerambursată pentru fiecare zi de întârziere. În acelaşi timp, contractul nu conţine nici un punct referitor la cazurile de forţă majoră, cum ar fi, de exemplu, condiţiile climaterice nefavorabile pentru strângerea rodului într-o anumită perioadă. Aici a fost şi marea capcană, în care au căzut cei doi fermieri, doritori de tehnică performantă.

Tehnica adusă cu întârziere de către firmele lui Oleg Gonţa
Suma împrumutată de SRL Inter Trade Investment Company acoperea doar 30 la sută din costul pentru cele două tractoare John Deer performante, costul unuia fiind de 5 milioane de lei, şi a agregatelor suplimentare.

Restul sumei pentru acoperirea costului tehnicii urma să fie acoperite de către Proiectul nipon 2KR şi Institutul de tehnică agricolă Mecagro, care oferă fermierilor moldoveni credite fără dobândă pentru procurarea tehnicii agricole.

Tractoarele şi agregate însă urmau să fie procurate de către două firme, SRL Neaos, care se declară dealer al Companiei John Deer şi SRL Turbilonteh, ambele aparţinând lui Oleg Gonţa. Deci banii, care i-a împrumutat Gonţa familiei Istrati urmau să fie folosiţi de alte firme ale lui Gonţa.

„Gonţa ne-a promis că vom avea tehnica timp de cel mult o lună. Însă am primit-o abea la 23 noiembrie 2013. Între timp ce aşteptam tehnica, au dat ploile. Abea în noiembrie  am început recoltarea cu tehnica pe care o aveam şi cu cea împrumutată”, susţine Elizaveta Istrati.  

Deşi cu întârziere şi în condiţii climaterice dificile, familia Istrati a început recoltarea roadei, care era transportată la depozitele firmelor indicate de Oleg Gonţa. 

Decizii de judecată şi executări în galop
Mai departe lucrurile se desfăşoară cu o rapiditate de invidiat pentru justiţia moldovenească. 

La 20 decembrie 2013, SRL Inter Trade Investment Company depune o cerere în instanţă în care solicită încasarea datoriei de 343096 euro de la Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta” şi Întreprinderea Individuală „A. Istrati”, precum şi a penalităţilor de 32 mii 664 de euro, calculate pentru perioada 23 octombrie – 20 decembrie 2013. Concomitent, reclamantul mai solicită şi aplicarea sechestrului pe bunurile mobile şi imobile ale pârâtului. 

Citiţi articolul integral făcând click pe CrimeMoldova.