Reglări de conturi lingvistice într-o comisie parlamentară
După Bătrâncea, care a rupt harta României în plenul Parlamentului, şi deputatul Nicolai Dudoglo (ales pe listele Partidului Democrat şi reprezentând în Legislativ Autonomia Găgăuză) şi-a manifestat azi animozitatea în legătură cu limba română.

El le-a imputat colegilor din Comisia educaţie, tineret, sport şi mass-media faptul că i se adresează "în moldoveneşte", deşi ar şti că "nu înţelege nimic". Altercaţia a degenerat rapid în tonuri ridicate, scrie deschide.md.
Membrii Comisiei educație, tineret, sport și mass-media au dezbătut în cadrul ședinței de astăzi mai multe proiecte care au stârnit discuții contradictorii. O intervenție cu totul și cu totul neașteptată a avut-o democratul Nicolae Duduglo care, revoltat de unele întreruperi din partea liberal-democratei Maria Ciobanu, a început să vorbească în limba găgăuză. Ca protest, a spus el, împotriva faptului că, deși, toți deputații cunosc că „nu înțelege deloc limba de stat”, i se adresează, totuși, în română:
„Haideți să ne înțelegem așa. Eu văd că noi toți înțelegem limba rusă; și eu întotdeauna am avut respect față de toți, dar văd că unii încearcă să vorbească cu mine în moldovenește, chiar dacă știu că eu nu înțeleg. De aceea eu am să vorbesc în limba găgăuză”, a precizat Dudoglo.
„Eu nu înțeleg de ce dumneavoastră știți limba rusă, dar limba română n-o cunoașteți”, a remarcat Maria Ciobanu.
Replicile dintre aceștia au stârnit amuzamentul celorlalți deputați, întrucât Dudoglo a continuat conversația în limba găguză. Contextul acestor declarații a fost dezbaterile proiectului de lege ce prevede declararea zilei de 27 martie, „Ziua Unirii Basarabiei cu România”.
Nici democratul Dumitru Diacov nu a scăpat de replici acide, simțindu-se nevoit să recunoască actul Unirii din 1918, despre care a remarcat că este „o pagină a istoriei pământului moldovenesc, pe care noi trebuie s-o cunoaștem și atât”. Liberal-democrata Ciobanu nu s-a lăsat convinsă, precizând că "este o rușine asemenea atitudine", în condițiile în care Diacov a fost, personal, afectat de valul de deportări suportat de Basarabia în anii '40.
Ciobanu și Dudoglo au continuat „războiul” și în dezbaterele altui proiect, înregistrat de liberali, proiect ce prevede denunțarea Acordului de constituire a Comunitatii Statelor Independente. Dudoglo a intervenit, departe de subiectul dezbătut în acel moment, precizând că minoritatea pe care o reprezintă este împotriva faptului sărbătoririi „Zilei Unirii cu România”.
Ciobanu, nu s-a simțit deranjată că subiectul replicii este altul decât cel dezbătut de membrii comisiei și i-a replicat lui Dudoglo că România investește cel mai mult în regiunea Găgăuză. Ca răspuns, Dudoglo n-a găsit decât să remarce că „nu este frumos să întrerupă alți oameni atunci când aceștia vorbesc”.
Tonul vocei lui Dudoglo a fost atât de ridicat, încât Ciobanu i-a reproșat: „Dacă ați respecta pământul acesta, pe care ați venit și v-am primit, ați vorbi acum românește. Noi le-am permis să ridice vocea”... „Da nu mai țipați, vă rog frumos! Mai încet, că mă surzâți!”...
Conflictul a fost întrerupt de președintele comisie, Vladimir Hotineanu, care a supus proiectul votării. Nici proiectul liberalilor privind denunțarea Acordului de constituire a Comunitatii Statelor Independente, nici proiectul liberal-democraților privind declararea zilei de 27 martie drept „Ziua Unirii Basarabiei cu România” nu au întrunit numărul necesar de voturi în vederea unui aviz pozitiv.