Reforma în justiție - lentă, defectă și secretizată

 Este concluzia la care au ajuns experţii Promo-Lex şi cei de la Asociaţia pentru o Guvernare Eficientă şi Responsabilă. Specialiştii susţin că principalul motiv al neîndeplinirii planului de acţiuni privind reforma în justiţie îl reprezintă lipsa voinţei politice. 

În cadrul unui raport, prezentat astăzi, se arată că din 288 de acţiuni planificate pentru a fi realizate până pe 30 iunie 2014, 173 au fost realizate, iar 115 sunt în continuare nerealizate. 

„Mai multe proiecte de legi şi acte normative care urmau a fi realizate, cu regret, mai sunt restante: procedura de numire a procurorului general, aprobarea unei noi legi cu privire la Procuratură, perfecţionarea cadrului legal în ceea ce priveşte activitatea Consiliului Superior al Procurorilor”, a declarat directorul de programe Promo-Lex, Pavel Postică, în cadrul unei conferințe de presă.

Experții mai spun că, deși este vorba despre o creştere pozitivă, comparativ cu raportul precedent, continuă să îngrijoreze dinamica realizării acţiunilor curente şi a realizării acţiunilor restante. Astfel, din cele 23 de acţiuni care urmau a fi finalizate în perioada de referinţă, doar 7 au fost realizate, altele 16 rămânând nerealizate. Astfel, doar 31% din acţiuni au fost realizate şi 69% nerealizate.

În ceea ce privește capacitatea instituțională, cu mici excepții, experții vorbesc despre o activitate bună a secretariatului grupurilor de lucru, însă accentuează că totuşi „continuă practica vicioasă de a secretiza şi a ascunde de opinia publică indicatorii de rezultat”.

Experţii susţin că realizarea anumitor puncte ale planului de acţiuni se tărăgănează intenţionat.

„Dacă e să ne uităm la un segment îngust, pachetul de legi care ţine de reforma Procuraturii, practic nu există voinţă politică în Parlament pentru a aproba acest proiect de lege”, crede Pavel Postică.

„Cel mai mare accent trebuie pus pe implementarea acelor acţiuni care deja au fost adoptate - pachetul de legi anticorupţie. Foarte bine că avem sancţiuni mai aspre pentru cazuri de corupţie, dar aţi văzut vreun judecător condamnat pentru acte de corupţie? Judecători pe care toată lumea îi cunoaşte că sunt corupţi”, a menționat, la rândul său, directorul AGER, Olesea Stamate.
În perioada trimestrului doi 2014, au fost monitorizate 300 de ședințe de judecată și completate 342 de chestionare de satisfacție. La acest capitol experții remarcă aspecte pozitive în ceea ce privește numărul de ședințe care au fost înregistrate audio, precum și solemnitatea ședințelor la care participă monitorii. Pe de altă parte, cele mai slabe scoruri au fost atinse în ceea ce privește facilitățile clădirilor instanțelor de judecată, gestionarea platformelor electronice ale instanțelor.
Menționăm că monitorizarea se axează pe observarea a două componente de bază: evaluarea realizării activităților cuprinse în Planul de Acțiuni pentru implementarea Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției și monitorizarea ședințelor de judecată. 
Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului „Monitorizarea reformei sectorului justiției pentru sporirea responsabilității Guvernului”, implementat de către Asociația Promo-LEX și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Proiectul este cofinanţat de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de către Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (SIDA) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.