Rata criminalităţii în Moldova: Ce arată datele oficiale şi cine e lider

Fiecare a treia infracțiune (31% din total infracţiuni) a avut loc în municipiul Chişinău, rata infracţionalităţii depăşind nivelul mediu pe ţară de 1,4 ori.

În anul 2017, o rată mai mare a infracţionalităţii s-a înregistrat în Criuleni (112 infracţiuni la 10 mii de locuitori), Cahul (97 infracţiuni la 10 mii de locuitori) şi Ialoveni (94 infracţiuni la 10 mii locuitori). Un nivel mai mic al infracţionalităţii se atestă în Sîngerei (57 infracţiuni la 10 mii locuitori), dar și Glodeni, Șoldănești (cîte 49 infracţiuni la 10 mii locuitori).

Circa 22% din infracţiunile înregistrate sunt excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 3,1% revin infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 18,4% revin celor grave. În ultimii 5 ani se înregistrează o scădere a infracţiunilor deosebit de grave (-17%), a celor mai puţin grave (-9%) şi uşoare (-6%). La 10 mii locuitori, în medie revin 21,5 infracţiuni grave, cele mai multe infracţiuni fiind înregistrate în mun. Chişinău (33 cazuri la 10 mii locuitori).

Fiecare a patra infracţiune a fost săvîrşită în locuri publice, iar cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost săvîrşite 131 infracţiuni, inclusiv în 31 cazuri de huliganism, 21 cazuri de vătămări intenţionate, 13 cazuri de omor şi 8 cazuri de tîlhării. Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 17,3 % sunt săvîrşite de persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie comparativ cu 16,2% în anul 2016.

În anul 2017, de către minori sau cu participarea acestora au fost comise 2,2% din total infracţiuni înregistrate. Comparativ cu anul precedent se remarcă o reducere cu 15,2% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor privind viaţa sexuală şi contra patrimoniului. La 100 mii copii în vîrstă de pînă la 18 ani revin circa 117 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 163 în anul 2013. Cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile din ultimii 5 ani s-a înregistrat în anul 2014. Minorii cel mai frecvent sunt implicaţi în săvîrşirea furturilor, cu o pondere de 69,8%, după care urmează jafurile –6,8% şi huliganismul –3,5%.

În structura infracţiunilor înregistrate, fiecare a doua infracţiune este comisă contra patrimoniului (48,4%), după care urmează infracţiunile în domeniul transporturilor (17,4%), infracţiunile contra securităţii publice şi cele contra autorităților publice cîte 4,6%.

În anul 2017 au fost înregistrate mai multe infracţiuni contra sănătății publice comparativ cu anul precedent, în special s-a majorat numărul infracțiunilor legate de droguri (+10,1%). De asemenea, a crescut numărul infracţiunilor contra autorităților publice (+2,7%), inclusiv a trecerii ilegale a frontierei (+16,1%) şi a infracţiunilor privind organizarea migrării ilegale (de 1,5 ori). În acelaşi timp, au fost înregistrate mai puţine cazuri de infracţiuni contra patrimoniului (-23,2%), infracţiuni contra familiei şi minorilor (-44,2%) şi contra securității publice (-15,4%).

În anul 2017, numărul persoanelor decedate în urma infracţiunilor înregistrate a constituit 585 persoane. Astfel, aproape fiecare a doua persoană a decedat în urma accidentelor rutiere (41,4%), urmat de decesul din cauza omorurilor (19,5%) şi vătămărilor intenţionate (9,7%). Cele mai multe persoane au decedat în rezultatul infracţiunilor grave - 484 persoane.

Tot în 2017, în urma violenței domestice au suferit 760 persoane, 73% din victime fiind femei. Atît femeile cît și bărbații devin victime preponderent la vîrsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani care suferă în urma violenței domestice este dublă față de cea a fetelor, 17,9% față de 7,8 %.