Raportul Freedom House 2017: Presa din Moldova rămâne parțial liberă

Astfel, R. Moldova a acumulat 56 de puncte din totalul de 100 în 2017, la nivelul anului 2016.

Raportul „Freedom House” scoate la iveală problemele cu care se confruntă mass-media în Republica Moldova, examinând situația din mediul politic, juridic și cel economic.

La capitolul mediul juridic, raportul stipulează că respectarea legii privind accesul la informație rămâne a fi deficientă. La fel, legile referitoare la finanțarea campaniilor electorale împiedică accesul jurnaliștilor la informații, inclusiv la rapoartele financiare ale candidaților.

O altă problemă pe care o constată raportul este că membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), numiți de Parlament, sunt influențați politic. Totodată, potrivit autorilor documentului, „CCA nu aplică întotdeauna în mod eficient reglementările privind mass-media”. Drept argument este adus faptul că „CCA nu a început în timp util operațiunile de monitorizare a mass-media și nu a respectat procedurile corespunzătoare de emitere a sancțiunilor” în alegerile prezidențiale din 2016, notează media-azi.md.

De asemenea, proiectul de lege, cunoscut drept „Big Brother”, aprobat de Guvern, ar putea facilita, în opinia autorilor raportului, cenzura și supravegherea jurnaliștilor din partea statului.

Printre alte probleme semnalate în capitolul Mediul politic, se menționează că La instituțiile media sunt utilizate în mod regulat pentru a promova interesele de afaceri sau politice ale proprietarilor lor. În acest sens, documentul face trimitere la rapoartele de monitorizare ale Centrului pentru Jurnalism Independent din Moldova, privind comportamentul presei în alegerile prezidențiale din 2016, care au concluzionat că „acoperirea partizană, de rând cu defăimarea și dezinformarea au contribuit la crearea unui teren pentru joc neloial din partea candidaților”.

La capitolul Mediul economic este menționat că majoritatea difuzorilor naționali de televiziune și radio se află în proprietate privată, la fel ca și majoritatea agențiilor de presă și multe ziare.

În raport este specificat că mass-media private rămân dependente de subvențiile financiare din partea proprietarilor lor, precum și de companiile și grupurile politice afiliate, mai puțin de publicitatea orientată spre piață și abonamente. Repartizarea publicității și a subvențiilor din partea statului este slab reglementată și adesea netransparentă, fapt care permite agențiilor guvernamentale să favorizeze anumite instituții mass-media.

La fel, instituțiile mass-media mici, locale se confruntă cu dificultăți în obținerea veniturilor din publicitate și rezistă cu greu concurenței din partea numeroaselor instituții media, deținute de oligarhi și finanțate mai bine, se menționează în raport.

Presa din Republica Moldova a fost recunoscută rapoartele Freedom House parțial liberă în anii 2002, 2003; neliberă în perioada 2004 – 2010 și din nou parțial liberă în anii 2011 – 2017.  

Raportul evaluează situația privind libertatea presei în anul 2016 în 199 de țări, dintre care 61 au statut de presă liberă, 72 – parțial liberă și 66 de țări au fost catalogate cu presă neliberă.