Profesorii ce nu au diplomă de master s-au pus din nou pe învăţat

În timp ce învăţătorii spun că modificările Codului Educaţiei sunt doar o formalitate, directorii de şcoli speră că vor aduce mai multă eficienţă în sistem. Autorităţile dau asigurări că cei care şi-au făcut studiile în anii 90 nu vor fi instruiţi suplimentar, relatează Mesager.

De aproape doi ani, Adriana Pricop încearcă să transmită elevilor dragostea faţă de limba şi literatura română. Profesoara este în pas cu cerinţele, iar în cel mult patru luni urmează să-şi ia diploma de master. Adriana spune că a decis să-şi continue studiile pentru a putea lucra la liceu.

„Acum fac specializare în literatură şi cred că voi avea oportunitatea să predau claselor liceale, fiindcă acum am doar clase de gimnaziu”, a spus profesoara de limba și literatura română de la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”, din capitală, Adriana Pricop.

S-au apucat serios de carte şi pedagogii care au în spate 20 de ani de experienţă. Ei critică însă noile prevederi şi cred că studiile de master sunt doar o formalitate. „Nu pot fi considerate definitorii atunci când vorbim de alegerea cadrelor care urmează să activeze la treapta de liceu. Cea mai importantă rămâne a fi experienţa, pe care nu o putem neglija”, a opinat Ana Brescan, profesoară în cadrul aceluiași liceu.

În mare parte, directorii instituţiilor de învăţământ susţin inițiativa şi speră că va aduce mai multă eficienţă în sistemul de învăţământ. „Nu e ruşine să împrumuţi idei de la diferite popoare, e ruşine să nu le cunoşti şi să nu le aplici. Mai ales că această formare continuă va fi nu din contul personal al pedagogului, dar din contul statului. Este o responsabilitate, este o creştere profesională, dar este şi o bucurie pentru fiecare dintre noi”, a declarat directoarea Liceului „Mihai Viteazul” din capitală, Nelly Berezovschi.

Unii dascăli spun însă că perfecţionarea ar trebui să aibă loc zilnic şi nu doar în anumite condiţii. „Un bun profesor este acel care este un bun autodidact. El singur studiază, merge la training-uri, citeşte foarte mult”, a menționat învățătoarea Maria Buruiană.

„Cel care va vrea să facă faţă, nefiind impus de nicio instanţă ierarhic superioară va lucra asupra sa, pentru că vii în faţa elevului. Pentru mine nu există o instanţă mai exigentă decât elevul”, a afirmat profesoara Epistimia Drența.

Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării (MECC) dă asigurări că noile modificări îi vizează doar pe cei care nu au trecut modulul psihopedagogic. „Doar pentru cei care au făcut licenţă de trei sau patru ani este obligatoriu să facă master, dacă au de gând să predea în liceu. Cei care au făcut acest modul psihopedagogic, sigur că nu au nevoie să ia masterul separat. Este o necesitate a vremii”, a specificat șefa Direcției învățământ superior și cercetare științifică din cadrul MECC, Nadejda Velișco.

Schimbări se aşteaptă şi pentru profesorii din universităţi. Potrivit noilor modificări, din 2019, contractele individuale cu cei care nu au titlu de doctor vor fi reziliate. Şi asta în condiţiile în care tot mai mulţi specialiști abandonează sistemul de învăţământ, iar tot mai puţini aleg să facă studii de doctorat. „Asta-i cerinţă internaţională. Mergeţi în orice universitate europeană şi o să vedeţi că toată lumea lucrează cu titlu de doctor în ştiinţe”, a punctat Nadejda Velișco.

Decanii nu exclud însă că unii specialişti ar putea activa în continuare în universităţi, doar că în alte funcţii, mult mai puţin plătite. „E greu de spus dacă contractele pot fi reziliate sau nu, deoarece, e posibil ca fără titlu de doctor cadrul didactic să fie asistent universitar şi să activeze într-o instituţie. Pe un post de asistent universitar evident numărul de ore este mult mai mare şi salariul mai mic”, a declarat decanul facultății de matematică din cadrul Universității de Stat, Galina Rusu.  

Noul Cod al Educaţiei a intrat în vigoare în 2014. Din 2018 vor fi aplicate şi prevederile care îi obligă pe elevi să înveţe două limbi străine.