Poliția transportă persoanele fără adăpost la aziluri
Odată cu venirea frigurilor, Centrul de găzduire şi orientare pentru persoanele fără domiciliu s-a umplut cu oameni fără adăpost. În ultimele zile, la Centru s-au adunat mai mulți locatari decît de obicei. În aceste zile, aici înnoptează aproximativ 72 de persoane, cu toate că centrul are capacitatea de doar 70 de locuri.

"Acum, ca și în orice iarnă, avem o situație critică – sînt foarte mulți locatari. Deocamdată ne descurcăm, folosim și paturi pliante, avem și saci de dormit, încercăm să-i asigurăm și cu hrană", a spus pentru NOI.md directorul adjunct al Centrului de găzduire şi orientare pentru persoanele fără domiciliu, Georgeta Bîtka.
Unii boschetari vin la centru de sine stătător, pe alții îi aduce poliția sau ambulanța. "Multe persoane fără domiciliu s-au obișnuit cu modul liber de viață, nu vor să trăiască după program, de aceea, în ciuda timpului rece, nu se rețin la noi mult timp și, peste cîteva ore, evadează", a spus Georgeta.
Conform regulamentului, la centru, persoanele fără adăpost trebuie doar să înnopteze. Seara, oamenii iau cina, iar dimineața – dejunul – chifle și ceai. Dar pentru ca oamenii fără adăpost să nu înghețe, ziua ei sînt plasați într-o cameră specială.
"Aici putem să facem baie, ne hrănesc, dimineața – ceai, seara – cina. Mulțumesc și pentru asta", a mărturisit Natalia, o locatară a centrului.
Majoritatea celor care au petrecut cel puțin o noapte în frig au nevoie de îngrijire medicală. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre oamenii fără adăpost nu au niciun document, inclusiv polița de asigurare medicală, astfel încît ei nu pot fi transportați la spital, dar li se oferă numai îngrijire medicală urgentă.
"Sora mea a vîndut casa și a renunțat la mine. Am dormit pe stradă, picioarele mi-au înghețat, poliția m-a adus la Spitalul de urgență, iar de acolo m-au adus aici. Nu am unde să merg, cu picioarele bolnave nu pot merge oriunde, altfel, aș fi fugit de aici demult", a spus Andrei, un locatar al centrului.
"La spital nu mă iau, dacă picioarele mele erau sănătoase, eu demult aș fi fugit de aici. Mă simt bine acolo unde eu sînt propriul meu stăpîn", a mărturisit Ghenadi, un locatar al centrului.
Persoanele fără adăpost pot sta aici nu mai mult de trei luni. Cu toate acestea, doar 30 de oameni locuiesc aici permanent. În centru își găsesc refugiu, în fond, foști elevi ai școlilor internat și pensionari abandonați de proprii copii.


