Peste 80% dintre copiii din instituţiile rezidenţiale nu pot fi adoptaţi

Cei 4000 de copii nu pot fi adoptaţi deoarece părinţii nu sînt decăzuţi din drepturile părinteşti, nu sînt declaraţi dispăruţi fără urmă sau decedaţi. Astfel, soarta acestor copii rămîne sub semnul întrebării, iar dezinteresul părinţilor moldoveni pentru adopţia copiilor mai mari de 5 ani face ca viitorul lor sa fie incert. În acest caz, unica lor şansă mai rămîne de a ajunge într-o familie de peste hotare. Doar că şi aici şansele sînt destul de reduse pentru că, potrivit datelor Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, în Registrul de stat al adopţiilor există doar 38 de adoptatori internaţionali care îşi doresc copii trecuţi de 5 sau 6 ani. Spre deosebire de adoptatorii internaţionali, familiile din Republica Moldova îşi doresc să înfieze copii de vîrste fragede. În prezent, datele Registrului de stat al adopţiilor arată că pe lista de aşteptare sînt 158 de părinţi moldoveni.

Actualul regim juridic al adopţiilor vine să le dea o şansă atît părinţilor naturali, cît şi rudelor copiilor. "Însă atît timp cît indiferenţa familiei biologice este mare, legea se dovedeşte a fi mai degrabă o agonie pentru copiii instituţionalizaţi. Legea actuală, deşi prelungeşte procesul de adopţie, le dă şansa copiilor să fie alături de părinţii biologici. Timp de 6 luni există posibilitatea ca părinţii naturali sau rudele să se răzgîndească şi să-şi ia copilul acasă. De aceea, părinţii adoptivi trebuie să aibă un pic mai multă răbdare pentru a-şi vedea visul împlinit”, a declarat pentru Agenţie Rodica Gavriliţă, reprezentant al Asociaţiei Naţionale a Părinţilor Adoptivi.

Puţini sînt copiii care au norocul de a fi adoptaţi atunci cînd au depăşit vîrsta de 2 sau 3 ani şi majoritatea ajung victimele propriilor părinţi care, din indiferenţă sau din alte motive, îi lasă să crească, sub un statut incert, în instituţiile rezidenţiale pînă cînd ajung să nu mai prezinte interes pentru a fi adoptaţi.