O parte a oraşului Ungheni riscă să fie îngheţită de un crater

Oamenii spun că dacă la începutul semnalării problemei date se mai putea face câte ceva, atunci în prezent, fără investiţii mari şi lucrări de construcţie costisitoare, aceasta nu poate fi rezolvată. Autoritățile au fost la faţa locului de câteva ori, s-au uitat, au studiat şi cu cu aceasta totul s-a încheiat.

Pentru a le mai aminti că trăiesc într-o zonă de risc, locuitorii acestui sector au bătut pragurile primăriei nu o singură dată, au expediat mai multe scrisori, dar răspunsul totdeauna a fost unul: nu sunt bani.

Între timp, cât autorităţile locale caută bani şi soluţii, craterul a început să facă ravagii: mai întâi a înghiţit câteva ţevi prin care curgea apa pluvială din diferite părţi ale oraşului, după care a început să înghită centimetru cu centimetru din grădinile oamenilor.

„Anul trecut am plantat nişte castraveţi, ceapă, roşii, dar după o ploaie puternică totul a fost dus în râpă”, spune Svetlana Iasinscaia, proprietara casei nr. 13.

Victoria Iasinscaia, care locuieşte în casa nr. 14, fiind şi cea mai insistentă  în soluţionarea acestei probleme, spune că după discuţiile purtate cu autorităţile locale şi din toate răspunsurile pe care le-a primit la scrisorile adresate primăriei, a înţeles un singur lucru: nu sunt bani pentru a fi elaborat un proiect geodezic, iar dacă se vor găsi bani pentru acest proiect de reparaţie a sistemului de canalizare în întreg oraşul, atunci nu se ştie cu precizie dacă vor fi bani pentru a începe lucrările propriu-zise.

Şi dacă  de la două gospodării până la groapa  nemiloasă sunt  încă 25 şi 30 de metri, atunci de la găspodăria lui Ion Berbecu au rămas doar 5 metri. Vă imaginaţi cum se culcă seara bătrânelul de peste 80 de ani, iar acum, când timpul s-a încălzit, nici nu îndrăzneşte să iasă în grădină pentru careva lucrări de primăvară.

Cristofor Codreanu, viceprimarul oraşului, a declarat că problema dată este la control. A fost iniţiată chiar şi o înţelegere cu Institutul de Proiectare din Chişinău, pentru a elabora un proiect, ca mai apoi să se poată executa anumite lucrări de consolidare a terenului şi readucere la starea normală a sistemului de canalizare existent.

Vlad Savin, arhitectul şef al oraşului, a adăugat: „Trebuie să vorbim despre o reparaţie totală a sistemului şi canalului de scurgere a apelor pluviale. La moment o firmă de proiectare din capitală se ocupă de chestiunea dată, care este foarte complexă. Nu putem să stabilim o dată sau un termen de începere a lucrărilor”. La insistenţa noastră, la faţa locului s-au deplasat şi reprezentanţii Inspectoratului Ecologic din Ungheni care, la rândul lor, vor veni în timpul apropiat cu indicaţii concrete pentru autorităţile locale întru soluţionarea problemei.

Solicitat să se pronunţe cu referire la această situaţie, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni, se întreabă de ce nu s-a întreprins nimic timp de patru ani, mai ales că problema are o vechime de peste şase ani: „Cred că autorităţile locale trebuiau anul acesta să preconizeze anumite surse finaciare în bugetul orăşenesc pentru unele lucrări de stopare a impactului. Dacă interveneau cu un demers către Consiliul Raional, desigur, consilierii ar fi acceptat alocarea unui ajutor financiar”.

Rezumând cele spuse de persoanele cu funcţii de răspundere, locuitorilor din zona de risc li se sugerează să se înarmeze  de acum încolo doar cu răbdare. Soluţia va fi, dar cât de curând  încă nimeni nu ştie.