Noi condamnări la CEDO: Moldova (i)responsabilă de încălcarea drepturilor omului în Transnistria

În cauza Braga c. Moldovei şi Rusiei, Republica Moldova a fost găsită vinovată, pe când în cauza Draci c. Moldovei şi Rusiei, în privința Republicii Moldova nu a fost constatată nicio încălcare a Convenției, doar Federația Rusă fiind găsită vinovată. Ambele cauze vizează pretinsele aresturi ilegale şi condiţii inumane de detenţie în regiunea separatistă Transnistria, scrie Independent.md.

Invocând articolul 3 din Convenţie, interdicţia unui tratament inuman sau degradant, ambii reclamanţi s-au plâns de condiţiile inumane de detenţie, pretinzând în particular că au fost deţinuţi în celule infestate de paraziţi, împreună cu deţinuţi ce sufereau de tuberculoză.

În continuare, reclamantul Draci a pretins că pe în perioada detenției ar fi contractat o maladie de piele – streptodermie – pentru care nu a primit tratament, iar în primii doi ani de detenţie, dânsul a fost deţinut într-o celulă solitară, fără ferestre, ventilaţie sau veceu.

Reclamanţii, de asemenea, s-au plâns că detenţia lor nu poate fi considerată „legală”.

În final, reclamantul Braga a pretins, invocând Articolul 34, dreptul la o cerere individuală, că, prin transferarea sa la 21 noiembrie 2001 înapoi înntr-o închisoarea din „rmn”, unde toată corespondenţa a fost cenzurată, autorităţile moldoveneşti au fost responsabile pentru prevenirea comunicării adecvate cu avocatul său pe marginea cererii înaintate Curții.
Braga c. Moldovei şi Rusiei.

Curtea a admis că, deși autorităților moldovenești au avut controlul total asupra reclamantului în timpul detenției sale într-o instituție aflată sub jurisdicția sa, acestea nu au împiedicat transferul său înapoi într-un penitenciar din „rmn”, plasându-l astfel în condiții de detenție incompatibile cu Articolul 3 din Convenție.

Prin urmare, Curtea concluzionează că Republica Moldova nu și-a îndeplinit obligația de a asigura respectarea drepturilor reclamantului. În concluzie, după ce a constatat că detenția reclamantului a reprezentat un tratament inuman și degradant în sensul articolului 3 al Convenției, Curtea consideră că a avut loc o încălcare a acestei dispoziții pentru care Republica Moldova este responsabilă pentru perioada cuprinsă între 21 noiembrie 2001 și 22 ianuarie 2002.

În ceea ce privește responsabilitatea Federației Ruse, Curtea a stabilit că Rusia a exercitat un control efectiv asupra “rmn” pe durata detenției reclamantului.

Astfel, Curtea a decis în unanimitate ca Republica Moldova să achite reclamantului suma de 4000 euro, dintre care 3000 cu titlu de prejudiciu moral și 1000 cu titlu de costuri și cheltuieli; și Federația Rusă urmează să achite reclamtului 9000 euro cu titlu de prejudiciu moral și 2000 – costuri și cheltuieli.

În cazul reclamantului Alexandru Draci, Curtea a decis, cu majoritate de voturi, ca Federația Rusă să achite reclamantului 22.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral şi 60 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.