Nistrul, în pericol: Salvăm împreună cel mai mare fluviu din Moldova

Contrar denumirii aparent pompoase, această dată este extrem de importantă pentru locuitorii mai multor țări în care problemele economice sunt abordate în detrimentul mediului. Râurile reprezintă una dintre valorile cele mai de preț din orice țară. Apa curată și proaspătă este necesară nu numai în agricultură, ci și în viața de zi cu zi.

Cel mai mare râu din Moldova este Nistrul. El hrănește, irigă, calmează și inspiră. Dar Nistrul de mult nu mai este doar un râu. În prezent, acesta este un teren de luptă între interesele agenților economici locali și ale statelor vecine. Din punct de vedere istoric, Moldova este dependentă de acțiunile autorităților ucrainene. Acestea construiesc baraje pe Nistru, astfel afectând resursele acvatice ale râului.

Dar în pofida acordurilor bilaterale existente, Nistrul este în pericol, care se va solda cu o catastrofă ecologică pe teritoriul Republicii Moldova. În 2016, la inițiativa Cabinetului de Miniștri a Ucrainei, au fost reluate negocierile privind semnarea unui Acord bilateral între Republica Moldova și Ucraina privind funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean. 

Astfel de acorduri sunt o practică internațională larg răspândită, dar în situația prezentă, acordul se discută în spatele ușilor închise, iar în urma prevederilor sale, o mare parte a populației Moldovei poate rămâne fără apă!

În acest sens, ONG-ul Centrul Național de Mediu a decis să organizeze o acțiune de protest în fața Ambasadei Ucrainei la Chișinău, dedicat problemei Nistrului. După aceea protestatarii se vor îndrepta spre Guvern.

“Ucraina și Republica Moldova au semnat și ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Ambele state s-au angajat să respecte Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care prevede încorporarea în legislația fiecărei țări a unui număr de directive UE privind mediul. Unele dintre ele au fost deja încorporate în legislația națională a Republicii Moldova și Ucrainei, în special cele ce țin de reglementarea funcționării Complexului Hidroenergetic Nistrean, apropo de care se duc tratative. Însă Ucraina nu-și îndeplinește obligațiile naționale și internaționale, iar Republica Moldova, pe de altă parte, nu cere respectarea legilor care îi protejează resursele acvatice și cetățenii", au menționat cei de la Centrul Național de Mediu al Republicii Moldova.

Problemele de acest gen, prin indiferența sau complicitatea autorităților, pot duce la o catastrofă ecologică de anvergură, de aceea necesită implicarea atenției publice. Iată de ce fiecare trebuie să semneze petiția privind luarea în considerare a întregii probleme și controlul sporit al situației râului Nistru, nu doar din partea departamentelor responsabile, ci și a Parlamentului Republicii Moldova.

Activiștii propun următoarele:

- să se solicite de la partea ucraineană un studiu amplu pentru a putea evalua impactul asupra mediului în bazinul Nistrului, ca posibilă urmare a extinderii complexului hidroenergetic și a CHE 6 pe Nistru;

- să se solicite de la partea ucraineană o evaluare amplă a consecințelor socio-economice ale impactului asupra întregului bazin hidrografic al Nistrului, ca posibilă urmare a extinderii complexului hidroenergetic, format din șase centrale hidroelectrice care urmează să fie construite în Ucraina;

- să se solicite și să se includă în prevederile Acordului necesitatea reglării debitului ecologic și de sezon al Complexului Hidroenergetic Nistrean, pentru a asigura auto-purificarea și necesitățile ecosistemelor din Nistru. Conform datelor științifice, debitul mediu anual este estimat la aproximativ 250 m3/s. Cu toate acestea, în prezent, partea moldovenească insistă doar asupra consumului de 130 m3/s, în timp ce partea ucraineană este de acord doar cu 80-100 m3/s. Debitul de apă 130 m3/s este minimul necesar de asigurare cu apă potabilă a locuitorilor din capitala Moldovei. Un debit scăzut ar putea reduce posibilitatea de auto-curățare a râului, la care se adaugă și calitatea proastă a apei. Astfel, există o mare probabilitate că va fi nevoie de echipamente mai complexe pentru prelucrarea apei, ceea ce duce în mod necesar la o creștere a debitului;

- să se solicite și să se prevadă, în accord, compensarea serviciilor ecosistemice pierdute, în aval de Complexului Hidroenergetic Nistrean, și compensarea Moldovei de către Ucraina, în conformitate cu principiul "poluatorul plătește", prevăzut de legislația europeană și internațională (ONU);

- să se preia controlul asupra frontierei Republicii Moldova, care trece oficial prin mijlocul barajului CHE-2. Acest control a fost pierdut în 2010, după ce Ucraina a ocupat partea moldovenească a barajului. Astfel, odată cu pierderea controlului de frontieră pe baraj, Republica Moldova a pierdut controlul asupra debitului de apă în Nistru, în aval de CHE-2;

- să se renunțe la concesionarea teritoriului Republicii Moldova (peste 19 ha de-a lungul râului Nistru), amplasat în amonte de barajul CHE-2 a Complexului Hidroenergetic Nistrean, care ar bloca complet accesul Republicii Moldova la râul Nistru.

Semnează și tu petiția împotriva barajelor pe Nistru: https://forum.md/ru/petitions/366