Munca în Vest destramă familiile moldovenilor în Est

Mulţi au probleme de comportament, devin agresivi, abandonează şcoala, iar alţii ajung chiar în închisorile de minori pentru infracţiuni grave, relatează Moldova 1.

De când le-au plecat părinţii peste hotare, Loredana are grijă ca surorile ei mai mici să nu meargă la şcoală nepregătite. Dintr-un colţ de cameră, bunica, în vârstă de 77 de ani, în a cărei grijă au rămas, supraveghează întregul proces. I-ar plăcea să le ajute, dar nu mai are puteri. În schimb, femeia are grijă ca cele trei copile să fie mereu îngrijite şi sătule.

Copilele s-au obişnuit să primească doza de afecţiune părintească rar, în rate. Au simţit poate mult prea devreme, pe propria piele, preţul pâinii, iar în fiecare zi aşteaptă cu neăbdare o nouă revedere.

În ţara noastră aproape 30 de mii copii au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă peste hotare. Datele neoficiale arată însă că această cifră ar fi de trei ori mai mare. Chiar dacă legea îi obligă pe părinţii care pleacă peste hotare pentru o perioadă mai mare de trei luni să anunţe autorităţile în grija cui îşi lasă copiii, mulţi dintre ei nu o respectă. Ca urmare, mii de copii ajung în grija nimănui.

„Părinţii nu au nici cea mai vagă idee despre procesul de dezvoltare pshiho-emoţională a unui copil. Marea majoritate consideră că dacă le-au asigurat necesităţile fiziologice, hăine, bani asta e suficient. Ei nu sunt suficient de informaţi şi sensibilizaţi asupra consecinţelor lăsării unui copil de unul singur acasă sau în grija unei persoane care nu are drepturi legale în relaţia cu copilul”, spune Iosif Moldovanu, director executiv al Centrului de informare și documentare privind drepturile copilului din Moldova.

Părinții afirmă că în unele cazuri procedura e prea anevoioasă, iar colectarea setului necesar de acte poate dura săptămâni în șir.
Autoritățile spun însă că au simplificat procedura, dar recunosc că în cazul moldovenilor care pleacă în străinătate ilegal această obligaţie nu poate fi aplicată.

„Procedura este foarte simplă. Este înştiinţarea, în formă scrisă, către autoritatea tutelară, este evaluarea situaţiei, familiei. Iar dacă în anumite localităţi se solicită acte suplimentare nu sunt reglementate de legislaţie. Dacă deja persoana este peste hotare, această notificare poate fi transmisă prin fax, email”, spune Viorica Dumbrăveanu, secretar de stat, Ministerul Sănătății, Muncii, Protecției Sociale.

Puţini sunt părinţii care realizează că atunci când pleacă îşi lasă copii „orfani”, îi condamnă la izolare, agresivitate, abandon şcolar sau chiar la închisoare. Mai multe studii arată că fiecare al cincilea copil, implicat în săvârşirea infracţiunilor, are părinţii plecaţi peste hotare. În cazul lor, revederea nu are loc la gară, aeroport sau acasă, dar la închisoare. În timp ce autorităţile dau asigurări că situaţia este sub control, realitatea îi contrazice. Copii au nevoie de susţinere atunci când încearcă să înţeleagă lumea în care trăiesc şi să-şi găsească un loc în ea. În singurătate, acest lucru, de cele mai multe ori, pare imposibil.