Moldova se plictiseşte fără război

 Acesta prevede renunţarea autorităţilor moldoveneşti de la statutul de neutralitate permanentă, care a fost menţinut pînă în prezent. Moldova şi anterior a semnat documente care presupuneau alăturarea la misiunile de pacificare de peste hotare, dar acesta este primul acord în care se menţionează participarea nemijlocită a unităţilor militare ale ţării noastre în acţiuni militare.

Toate circumstanţele legate de discutarea acestei iniţiative vorbesc despre aceea că reţineri în semnarea documentului nu vor fi. În MAEIE nu ascund c din partea UE a parvenit deja cel puţin o propunere privind participarea contingentului militar moldovenesc în operaţiune de peste hotare. În acest mod, Moldova faci paşi încrezători pentru acordarea de ajutor militar partenerilor europeni. La etapa actuală – simbolic, dar puţin probabil că cineva poate garanta că mîine moldovenii nu se vor pomeni alături de militarii NATO în lupte. Sunt cunoscute suficiente situaţii cînd intervenţia în treburile unui stat din Europa nu era considerată ruşinoasă.
Denumirea acordului înaintat pentru discuţii în Parlament vorbeşte de la sine: „Participarea la operaţiunile UE pentru gestiunea militară a crizelor”. În pg 9 se vorbeşte despre intenţia republicii de a pune la dispoziţia partenerilor europeni a forţelor locale şi resurselor umane. Totodată, se evidenţiază că „personalul detaşat de Moldova execută sarcini şi activează exclusiv în interesele operaţiunilor desfăşurate de UE cu scopul gestionării crizelor”.

Pe pg 11 a acordului se precizează că contingentul rămîine în subordinea deplină a autorităţilor naţionale, care, la rîndul lor, transmit controlul operaţional şi tactic comandamentului EU. Cel din urmă are dreptul, dacă consideră necesar, să delege aceste împuterniciri unei alte structuri. Moldova, totodată, îşi asumă aceeaşi responsabilitate pentru gestionarea operaţiunii, „aceleaşi drepturi şi obligaţiuni ca şi alte state-participante din UE”.

În acord este reglementată şi chestiune ce ţine de alimentarea financiară a operaţiunilor militare, care, după cum se vede, în perspectivă pot deveni o povară suplimentară pentru buget. „Moldova îşi asumă toate cheltuielile legate de participarea la operaţiuni, cu condiţia că aceste cheltuieli nu intră în finanţarea comună”. În acelaşi timp, „Moldova contribuie la finanţarea comună a operaţiunilor pentru gestionarea militară a crizelor”. Şi încă un citat interesant din textul acordului: „În cazul decesului, rănirii, a pierderilor sau pagubelor aduse persoanelor fizice sau persoanelor juridice din ţara sau ţările în care este desfăşurată operaţiunea, Moldova achită pagubele odată cu stabilirea responsabilităţii sale”.

Sursa „KO” în MAEIE care a solicitat anonimatul afirmă că semnarea acordului nu va influenţa politica de neutralitate în domeniul securităţii şi neaderării la careva blocuri politico-militare. Un alt scenariu, în principiu, nici nu este posibil atît timp căt statutul de neutralitate este fixat în Constituţie. Însă o asemenea poziţie, potrivit interlocutorului, nu interzice dezvoltarea parteneriatului militar cu parteneri strategici, în primul rînd cu UE şi NATO, să participe la diverse programe şi acţiuni comune. Autorităţile fac referinţă la practica altor state neutre, cărora NATO şi alte structuri le propun diverse posibilităţi de cooperare, inclusiv de participare la operaţiunile militare sub egida internaţională.

„Fiecare ţară singură determină importanţa participării sau neparticipării în uniunile politico-militare şi în diverse operaţiuni militare. Republica noastră este un stat independent. Aceasta este alegerea constituţională a poporului moldovenesc - menţionează unul din experţii noştri. Dar, în loc să lupte pentru recunoaşterea internaţională a neutralităţii ţării şi pentru respectarea acestei alegeri, autorităţile profită de toate posibilităţile pentru extinderea cooperării în sfera militară şi fortificării componentei militare.

În multe, aceasta se explică prin dorinţa unor actori politici de a renunţa, în perspectivă, de la statutul de neutralitate. Unul din stimulentele de bază în acest sens sunt perspectivele financiare promise de parteneri. Este vorba de zeci de milioane de euro, promise ţării noastre pentru o cooperare mai activă cu partenerii în sfera militară. De exemplu, din partea NATO, doar pentru proiectul de nimicire a pesticidelor în Moldova au fost alocate 7 milioane de euro, iar aceasta este doar o mică parte a celor beneficii pe care le poate avea.

Se ştie că în cadrul AIE a fost creat un grup de lucru pentru elaborarea noii Constituţii, în care au intrat 9 persoane – cîte 3 din partea fiecărui partid de guvernămînt. Statutul de neutralitate este una din normele care se propun a fi revizuite, deşi aceasta va duce la o nouă tensiune şi nelinişte în societate. Ar fi mult mai raţional să ne concentrăm la alte probleme, deoarece actuala Constituţie nu împiedică Moldova să adere la UE. În practica europeană sunt cunoscute mai multe state, experienţa cărora arată că neutralitatea poate deveni o garanţie a stabilităţii şi securităţii. Printre ţările membre ale UE acestea sunt Irlanda, Suedia, Austria, Finlanda, Cipru, Malta.

Dacă Moldova şi-ar fi apărat consecutiv această perspectivă, aceasta ar putea deveni unul din factorii securităţii regionale şi să contribuie benefic la situaţia politică internă.

Însă transformarea unităţilor militare moldoveneşti în contingente profesionale, atragerea resurselor umane în participarea la operaţiunilor militare deloc nu se leagă cu opţiunea de neutralitate a poporului moldovenesc.

Reieşind din actualele prevederi ale Constituţiei, forţele armate ale Moldove pot acorda asistenţă la solicitarea structurilor internaţionale doar în scopuri paşnice”.

Igor Kozak