Moldova între Est şi Vest. Ce spun gasterbeiterii moldoveni
Pentru a ramane pe linia de plutire si mereu in atentia electoratului, unii politicieni au mai găsit un motiv de confruntare in societate. După ce timp de 8 ani, cât s-au aflat la guvernare, comuniştii afirmau ,ca tin calea spre UE, acum, fiind în opoziţie au pornit în directie opusă - spre Uniunea Euro-asiatică, o structură care deocamdată nu există, dar care se vrea o alternativă a comunităţii europene.
Cele trei partide din Alianţa de Guvernare spun însă că procesul de integrare europeană a ţării noastre este ireversibil.Disputele politice de la noi şi declaratiile guvernarii atrag tot mai mult atentia oficialialilor de la Bruxelles. Preşedintele Comisiei Europene urmează să vină în Moldova şi promite că anul viitor va fi semnat Acordul de Asociere dintre ţara noastră şi UE.
Printre gasterbaiterii care aşteaptă trenul spre Moscova la gara din Chişinău o găsim pe Angela Luchiţă, o fostă angajată de la Fabrica de vin din satul Bardar.
În capitala Rusiei, care ar urma să devină şi capitala Uniunii Euroasiatice, Angela face curăţenie în casa unei familii pentru o mie de dolari, pe care îi adună pentru a-şi creşte fiica în Moldova. Imediat ce va ajunge la Moscova va trebui să-şi înregistreze şederea, altfel va avea mari probeleme cu miliţienii ruşi, reformaţi în poliţişti.
Angela spune că nu a avut probleme cu poliţia din Rusia, dar spune că alţi emigranţi moldoveni au fost nevoiţi să dea mită pentru a fi lăsaţi în pace.
Angela explică nivelul înalt de corupţie din ţările ex-sovietice prin faptul că salariile de acolo nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile, deşi sunt mai mari decât lefurile din Moldova. Deşi Rusia şi alte ţări din Est au zăcăminte şi economie mai dezvoltată decât în Moldova, Angela Luchiţă spune că a văzut şi acolo sărăcie.
Înainte de drum s-a rugat s-o ţină Dumnezeu sănătoasă, cât se va afla la muncă. Discriminarea este un cuvânt, sensul căreia îl cunosc mulţi gasterbateri moldoveni din trenul Chişinău-Moscova.
În timp ce, Angela Luchiţă numără câte ore va călători cu trenul spre Moscova, soţii Maria şi Anatol Gori din satul Corjova, raionul Criuleni, calculează ce dobândă trebuie să plătească pentru casa, cumpărată în credit, la Bruxelles, oraş supranumit Capitala Uniunii Europene.
Mult mai puţin decât dobânda de până la 13 % la creditele ipotecare oferite de băncile din Moldoca. În plus, statul belgian le oferă facilităţi fiscale celor împrumutaţi pentru casă.
Inginerul Anatol şi profesoara Maria au plecat din Moldova de nevoie, dar ajunşi la Bruxelles au reuşit să-şi găsească rostul: şi-au legalizat şederea şi au găsit locuri de muncă. Anatol este acum electrician la un hotel, iar Maria este menajeră.
Nu doar drumurile bune din Europa i-au uimit pe soţii Gori, ci şi atitudinea statului belgian faţă de cetăţeni, indiferent dacă aceştia sunt băştinaşi sau emigranţi.
Nici un pensionar belgian nu are pensia mai mică de 800 de euro, acesta fiind minimul de existenţă în Belgia, sumă care depăşte de aproape opt ori minimul de existenţă din Moldova.
O confirmă şi fiul lor, Anatol, care învaţă la un colegiu de stomatologie din Bruxelles.
În Uniunea Europeană a muncit şi Angela Luchiţă, însă a trebuit să revină acasă. Aşteaptă ca autorităţile să obţină regimul liberalizat de vize cu UE, pentru a se întoarce în Franţa.
Aşa au reacţionat unii gasterbaiteri din trenul spre Moscova, deranjaţi de opţiunea europeană a Angelei. Argumentul nu o convinge însă pe Angela să renunţe la opţiunea europeană.
Barometrul Opiniei Publice din luna mai arată că fiind puşi să aleagă între cele două Uniuni, moldovenii se divizează în două grupuri aproape egale: 38% pentru Uniunea Euroasiatică şi 35% pentru Uniunea Europeană.


