Meşteşugurile, pe cale de dispariţie în Moldova

 Astăzi, putem numără pe degete câţiva meşteri populari care se încăpăţânează să ţină în viaţă arta lor.

Cândva, satul Hogineşti din raionul Călăraşi era știut drept unul în careolăritul era un meșteșug transmis din generaţie în generaţie. 

Vremea și vremurile au schimbat tradiția. Astăzi, doar obiectele adunate în propriul muzeu de Vasile Gonciar mai păstrează ceva din amintirea olăritului local. Vasile a decis, acum patru ani, la revenirea din Italia, să facă din olărit o afacere modernă. 

"Am început a cotrobăi prin podurile, casele părăsite şi am găsit. E calitativ făcut şi are toate proporţiile, dar burluie făceau cei mai buni meşteri", a relatat bărbatul.

În Hogineşti mai sunt doar trei olari. "Lucrurile se schimbă, în ceea ce ţine de ceramica tradiţională, acum în ţară e foarte multă ceramică de import, de o calitate dubioasă. Ceea ce e la uzine şi la fabrici este rebut, este adus la noi în ţară. Toate pieţele şi magazinele sunt pline de kitsch şi se promovează nonvalori", a menţionat preşedintele interimar al Uniunii Meşterilor Populari, Adrian Triboi.

Dovadă că așa stau lucrurile este și mica piață din centrul Chișinăului, botezată Arbatul Moldovenesc. E plină de suveniruri cu pretenția de obiecte tradiționale, bune pentru turiști. 

"Ceea ce este aici nu ne reprezintă ca popor, sunt pseudovalori, toată piaţa ceea e plină de produse din China. Noi nu avem un magazin, unde să fie prezente sută la sută produse ale meşterilor populari", a remarcatAdrian Triboi.

Încet, încet, fără o mână de ajutor din partea autorităților, aceste meșteșuguri vor muri îngropate într-o lume de plastic. O știu chiar autoritățile, care se mulțumesc să constate: 

"Legea nu-i apără", a constatat Claudia Şerşun, specialist principal în problemele patrimoniului imaterial, Secţia politici culturale în teritoriu şi cultura scrisă.