Management, parţial, defectuos în cadrul CNAM
Auditorii au reproşat Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină că, în procesul de planificare nu a identificat toate sursele de venituri. Iar restanţele admise, către sfârşitul anului 2011, la Fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au fost de aproape 15 milioane de lei. Totodată, anul trecut, Compania Naţională a încheiat contracte, în sumă de 328 milioane de lei, cu 21 de instituţii medico-sanitare care nu dispuneau de certificatele de acreditare.

Angela Pascaru, membru CC: -Neacreditarea unei instituţii este faptul că ea nu corespunde unor standarde de calitate sau de funcţionare.
Mircea Buga, director general CNAM: - Legislaţia tot nu este perfectă în acest sens. Deşi instituţia este neacreditată ea, de facto, funcţionează şi noi nu putem să nu o contractăm dacă ea activează în cadrul legal al RM. Întradevăr, în instituţiile medicale este o situaţie la capitolul investiţii în infrastructură, echipamentul care este de vreo 30 -40 de ani.
La ora actuală, au mai rămas 8 instituţii medicale neacreditate, asta însemnând că nu corespund cerinţelor necesare pentru prestarea serviciilor de profil. Membrii Curţii de Conturi au menţionat că o parte din vină revine administraţiilor publice locale care gestionează aceste imobile, dar şi managementului defectuos al instituţiilor vizate.
Serafim Urechean, preşedinte CC: - Bani se cheltuie cu duiumul, să zicem aşa, dar cetăţenii prin serviciile care li se acordă nu simt aceste îmbunătăţiri care le avem noi la nivel de retorică, la nivel de pronosticuri.
Ion Sturzu, membru CC: -Nu este exclus că în timpul apropiat o să ajungem în situaţia în care în multe centre raionale vom avea instituţii medico-sanitare publice care nu vor putea să presteze servicii medicale.
Mircea Buga, director general CNAM: -Noi, prin sursele pe care le avem din fondul de dezvoltare, nu vom reuşi în viitorul previzibil să facem atâtea investiţii ca să fie suficiente pentru acoperirea tuturor necesităţilor sistemului de sănătate.
Reproşuri au fost şi la implementarea politicilor promovate de Ministerul Sănătăţii în vederea prevenirii maladiilor.
Serafim Urechean, preşedinte CC: -Vedeţi dumneavoastră, situaţia la capitolul tuberculoză – este o ruşine în secolul 21 să avem focarele acestea de tuberculoză în mai multe colţuri ale ţării.
Gheorghe Ţurcanu, viceministrul sănătăţii: - Sunt rezerve şi în domeniul respectiv. Nu din cauza lucrătorilor medicali se îmbolnăveşte lumea de tuberculoză, dar noi trebuie să întreprindem acele măsuri de profilaxie.
În linii generale, eficienţa sistemului asigurărilor obligatorii – introdus în 2004, a fost calificată ca fiind pozitivă. Acum trebuie identificate soluţii pentru a include în sistem şi persoanele care nu sunt asigurate. Totodată se impune necesitatea de optimizare a activităţii instituţiilor medico-sanitare.


