La câteva săptămâni de la inundații

Acest protest în stil japonez ţine să atenţioneze autorităţile că, dacă problema nu va fi rezolvată în câteva zile, acţiunea se va transforma într-un protest amplu, care se va solda cu blocarea drumului naţional, scriegazetadesud.md.

Inundaţiile au provocat nu doar pagube materiale, ci şi neînţelegeri şi tensiune între deţinătorii de terenuri inundate. Mărul discordiei îl constituie un baraj care desparte loturile câtorva producători agricoli, situate în lunca Prutului. Producătorii din dreapta barajului solicită surparea barajului, pentru ca apele de pe terenurile lor inundate să se retragă în canalul de disecare adiacent. Însă agenţii economici ale căror loturi se află în stânga barajului nu sunt de acord cu această idee, deoarece, susţin ei, pe lângă cele 1000 de hectare inundate pe partea lor, proporţiile calamităţilor se vor mări în detrimentul părţii stângi dacă barajul va cădea.

Alexandru Smutin este un agent economic din localitatea Roşu, care a participat la protest şi, în același timp, este proprietar de terenuri în zona inundată. Omul susţine că recolta de sub apă este compromisă sută la sută – lucerna, floarea-soarelui şi porumbul: „Chiar dacă vor forţa cumva evacuarea apelor, nu mai salvează situaţia, deoarece apa din câmp nu se întoarce pe aceeaşi cale. Nici evacuarea canalelor de disecare, aflată în competenţa Apelor Moldovei, nu ne mai este de folos azi, trebuiau făcute operaţiile la timp. Am vrut să vină azi, aici, persoanele abilitate, o comisie de specialiști poate, să ne spună care este soluţia la problema noastră. Însă nu au venit”.

Legătură între inundaţii şi rambursarea creditelor

Protestatarii susțin că au epuizat toate metodele de a rezolva problema apelor care nu au unde se deversa de pe lanurile lor. Smutin susține că a făcut demersuri atât la nivelul raional, cât și la Ministerul Mediului, însă nu a obținut răspunsuri.

Agenții economici care își au terenurile dincolo de barajul respectiv nu au ieșit la protest și nici nu vor să audă de spargerea barajului. Alexandru Secrieru, proprietar de terenuri, susține că de o săptămână de zile luptă cu apele, supraveghind pompele. Acesta susține că dacă barajul va fi excavat, așa cum cer vecinii, loturile lor vor fi și mai mult inundate. „Unica soluție convenabilă pentru noi toți este ca autoritățile să aloce alte surse financiare pentru pompare, deoarece deja am epuizat cele 100 de mii de lei alocate, pe energie electrică și motorină, iar după o săptămână de pompări, apa a scăzut în canale numai cu 60 cm. Ne-ar mai trebui încă vreo 250 de mii de lei ca s-o scoatem în capăt”, a declarat Secrieru.

Agenții economici cahuleni care au avut de suferit de pe urma inundațiilor sunt în agonie, mulți dintre aceștia au credite de rambursat, iar despăgubirile încă nu se întrevăd la orizontul decizional.

Vicepreşedintele raionului a calmat spiritele

Faţă în faţă cu protestatarii a stat doar Veaceslav Bălănel, vicepreşedinte al raionului Cahul, responsabil de sectorul agricol. Acesta a reușit să calmeze spiritele. Veaceslav Bălănel comentează situația astfel: „Dacă am fi pompat de la bun început apa din canalele de disecare, această problemă nu ar fi existat azi, însă până am discutat problema prin ședința Comisiei pentru Situații Excepționale și până când am alocat noi acea sursă de bani pentru pomparea apei (100 de mii de lei), s-a întâmplat ce vedeți astăzi”. Vicepreședintele precizează și el că Agenţia de stat „Apele Moldovei” ar fi trebuit să gestioneze mai bine situația, prestând servicii de pompare prompte și de calitate. Veaceslav Bălănel susține că la acest capitol situația este aproape dezastruoasă, deoarece în filiala cahuleană a acestei agenţii angajații au demisionat în mare parte, din cauza salariilor mizere neplătite la timp.

Referitor la protestul de vineri, vicepreședintele raionului Cahul a specificat: „Nu cred că o eventuală blocare a drumului național va rezolva problema inundațiilor din lunca Prutului. Totuși, acțiunea de mobilizare a avut un rost, deoarece a trezit niște sentimente de solidaritate între agenții economici și a pus în gardă autoritățile locale și centrale. Protestul a declanșat niște reacții și mai sus de noi”, a precizat Bălănel. Acesta a făcut referire la vizita vicedirectorului Agenției Naționale „Apele Moldovei” în Cahul, la câteva zile după protest. La întâlnirea respectivă au participat și primarii mai multor localități.

Nicolae Schițanu, directorul filialei „Apele Moldovei” din Cahul, precizează că la această întâlnire s-a pus la punct un demers către autoritățile naționale, cerându-se ajutor financiar pentru a gestiona criza surplusului de ape din raionul Cahul. „Pentru soluționarea problemei cred că este necesară o sumă de cel puțin 1,5 milioane de lei”, a conchis Schițanu. Acesta a declarat că nu consideră ruperea barajului respectiv drept o soluție pentru problema celor din Roșu și Andrușul de Jos. În opinia sa, protestul respectiv nu ar fi avut rost.