Irina Vlah: „Mizăm că alegătorul găgăuz şi de această dată va acorda încredere echipei noastre”

T: Tradiţional, Găgăuzia este considerată o „regiune roşie”, deoarece alegătorii locali în marea lor majoritate votează pentru Partidul Comuniştilor. În opinia Dvs., vor reuşi comuniştii să-şi păstreze acest statut şi după alegerile în Adunarea Populară din 9 septembrie?

I.V.: Da, aveţi dreptate. Dacă e să luăm rezultatele precedentelor alegeri parlamentare, se poate de văzut o tendinţă clară: locuitorii regiunii, în marea lor majoritate, votează pentru comunişti. Nu sînt mai rele nici rezultatele alegerilor în Adunarea Populară a autonomiei, or în ultimele legislaturi comuniştii au avut tot timpul cea mai numeroasă fracţiune. Acum doi ani au avut loc şi alegerile Başcanului (conducătorului regiunii). Atunci, doar o diferenţă simbolică de 300 de voturi nu mi-a permis mie, în calitate de candidat din partea PCRM, să trec în turul doi. Şi aceasta în situaţia cînd acele alegeri au avut loc în condiţii de presiune fără precedent asupra partidului nostru (PCRM era deja în opoziţie), dar şi în condiţiile unei utilizări fără precedent a resurselor administrative de către oponenţii mei – primarul de Comrat şi Başcanul Găgăuziei.

Cît priveşte aceste alegeri în cea de-a cincea după număr legislatură a Adunării Populare, pot să vă asigur că noi am abordat cu maximă responsabilitate fiecare candidatură desemnată pentru a merge sub semnul „secerei şi ciocanului” în parlamentul regional. Spre deosebire de Parlamentul republican, cel găgăuz se formează nu în baza listelor de partid, ci în baza circumscripţiilor uninominale. În total, avem 35 de circumscripţii – după numărul de locuri în AP. Ne-am străduit să alegem în fiecare circumscripţie un astfel de candidat care ar avea o anumită autoritate. În al doilea rînd, ne-am asigurat că el corespunde unor cerinţe profesionale înalte, necesare pentru lucrul de rutină, dar, totodată, şi extrem de important în organul legislativ.

Mizăm că alegătorul găgăuz şi de această dată va acorda încredere acelei echipe pe care noi am propus să o delege în Adunarea Populară şi astfel PCRM şi în următoarea legislatură va forma cea mai numeroasă fracţiune.

T: Pe cine vedeţi în calitate de oponent de bază în aceste alegeri?

I.V.: După cum am menţionat mai sus, aceste alegeri au loc în baza circumscripţiilor uninominale. Analizînd listele candidaţilor la funcţia de deputat, pot constata că persoanele propuse de PCRM în unele circumscripţii vor trebui să concureze cu candidaţi independenţi destul de puternici, care, de asemenea, pot să îndeplinească cu cinste funcţia de deputat. Dar eu nu i-aş numi pe aceşti oameni oponenţi ai partidului nostru, deoarece ne desparte doar această campanie electorală. Dar avem aceleaşi viziuni asupra problemelor cheie ce ţin de dezvoltarea regiunii noastre.

Mult mai mult mă nelinişteşte „comercializarea” acestei campanii electorale, cînd businessmani foarte şi foarte bogaţi au decis, pe lîngă afacerile lor, să aibă şi mandate de deputat. Spre regret, actualul sistem electoral din Găgăuzia conţine mai multe lacune în acest sens. În medie, într-o circumscripţie din oraşe şi alte localităţi mari votează nu mai mult de o mie – o mie şi jumătate de alegători. Dar sînt şi sate mici în care locuiesc 250-300 de oameni cu drept de vot. În aceste mici localităţi, destul de îndepărtate de centrele raionale, marea majoritate a oamenilor se confruntă cu dificultăţi materiale în lipsa unui loc de lucru plătit pe măsură. În general, este vorba de pensionari, pentru că populaţia aptă de muncă periodic pleacă la munci peste hotare.

Şi acum închipuiţi-vă că într-un astfel de sat vine un oligarh, pentru care nu este o problemă să plătească 500-700 de lei pentru un vot. Pentru o victorie categorică el are nevoie de 200 de voturi (practica arată că diferenţa dintre candidaţi într-o circumscripţie constituie cîteva zeci de voturi). O aritmetică simplă arată că o diferenţă de 200 de voturi l-ar costa pe un „oligarh-candidat” 10-12 mii de dolari! Este o sumă derizorie pentru oameni automobilele cărora costă de cîteva ori mai mult.

Desigur, eu nu-i pot condamna pe oamenii care-şi dau votul pentru o sumă comparabilă cu indemnizaţia sau cu pensia lor lunară. Dar încercăm să explicăm că aceşti businessmani tratează politica ca afacerişti: cîţi bani investeşte, cînd şi cum îi vor recupera în cazul victoriei în alegeri şi care le va fi profitul. Dar oare va fi luat în calcul şi interesul alegătorului? Temerea mea este că el va fi uitat de aceşti deputaţi-oligarhi pînă la următoarele alegeri.

T: Cu cine este dispus să colaboreze PCRM după alegerile în AP pentru crearea unei majorităţi de guvernare?

I.V.: Vom fi deschişi pentru colaborare, în cadrul următoarei legislaturi, cu toate forţele politice şi cu candidaţii independenţi, care, la rîndul lor, vor împărtăşi următoarele principii de dezvoltare social-economică a Găgăuziei.

În primul rînd, noi considerăm că între puterea legislativă şi cea executivă din regiune trebuie să fie stabilită o conlucrare constructivă, locuitorii autonomiei nu mai trebuie să fie ostatici ai conflictelor dintre primele două persoane în regiune – Başcanul şi Preşedinte AP.

În al doilea rînd, AP trebuie să revină în sfîrşit la atribuţiile sale directe – activitatea legislativă de rutină şi controlul sistemic al activităţii puterii executive. Spre regret, pot număra pe degetele de la o singură mînă cantitatea de proiecte elaborate şi adoptate de actuala legislatură.

În al treilea rînd, rămîne nevalorificat imensul potenţial de colaborare cu partenerii externi ai Găgăuziei – Federaţia Rusă şi Republica Turcă. În ultimii ani aceste relaţii s-au limitat la acordarea de ajutoare umanitare autonomiei, instruirea studenţilor noştri şi unele acţiuni cu caracter cultural. Deputaţii noştri vor pleda pentru o colaborare largă în domeniile economic, social şi cultural.

Desigur, interesul nostru principal constă în atragerea investiţiilor din aceste ţări. AP are posibilitate de a reduce din povara fiscală pentru atragerea unor investitori serioşi.

În al patrulea rînd, în viitoare legislatură deputaţii noştri vor pleda şi împotriva reducerii sferelor de utilizare a limbii ruse în domenii de interes public.

O atenţie deosebită urmează să fie acordată tradiţiilor poporului nostru, studierii limbii şi istoriei găgăuzilor în instituţiile de învăţămînt din regiune.

După cum, vedeţi, tezele noastre sînt apropiate majorităţii locuitorilor regiunii, de aceea nu cred că vom avea care disensiuni de principii cu cineva din viitorii deputaţi, dacă va apărea necesitatea formării unei fracţiuni majoritate în AP.

T: Ce rol vor juca în aceste alegeri candidaţii independenţi? Vedeţi vre-o posibilitate de colaborare între deputaţii PCRM şi cei independenţi în următoarea legislatură a AP?  

I.V.: Aş vrea din start să introduc claritate în această chestiune. Într-adevăr, în aceste alegeri îşi vor încerca puterile şi personalităţi destul de puternice, care nu au aderat la nici un partid republican. Dacă alegătorii vor acorda încredere acestor candidaţi, atunci în viitoarea legislatură noi sîntem gata să colaborăm strîns cu ei în numele bunăstării autonomiei şi în baza acelor principii despre care am amintit mai sus.

Dar, spre regret, sînt în aceste alegeri şi altfel de candidaţi „independenţi”, care se tem să-şi declare apartenenţa partinică, pentru a nu-şi diminua şansele electorale. În special, acest lucru este caracteristic adepţilor Partidului Democrat. Imaginaţi-vă cum liderul organizaţiei teritoriale a PDM din raionul Vulcăneşti merge în aceste alegeri în calitate de candidat independent! Într-o situaţie similară sînt şi adepţii Başcanului Mihail Formuzal. Ei tot nu au dorit să-şi încerce soarta sub brandu-ul „partidului regiunilor” şi vor lupta pentru mandate de deputat în calitate de apartinici.

Înţelegeţi şi singuri că astfel de „independenţi” provoacă anumite întrebări. Cu cine să negociezi în cazul alegerii unui astfel de deputat – cu el sau cu şeful său de partid?

T: Care este miza reală a alegerilor în AP şi cum pot ele influenţa dezvoltarea din continuare a regiunii?

I.V.: Rolul AP în viaţa obştească şi politică a Găgăuziei este unul enorm. Ca şi Parlamentul Republicii Moldova, organul legislativ al autonomiei, de asemenea, adoptă diverse acte legislative şi normative, formează bugetul regiunii, aprobă componenţa nominală a Comitetului executiv şi ulterior monitorizează activitatea acestuia. Legea despre statutul juridic special al Găgăuziei acordă împuterniciri AP de a adopta anumite acte legislative reieşind din interesul şi necesităţile regiunii. Deputaţii, de asemenea, pot oferi facilităţi fiscale businessului mare din afară, care este gata să investească mijloace substanţiale în economia găgăuză.

În plus, aceeaşi lege acordă AP dreptul de a veni cu iniţiative legislative în Parlamentul Republicii Moldova şi astfel de a influenţa politica internă şi externă a ţării noastre.

sursa foto: vlah.md

Cristina Pendea