Începe lupta cu mita din spitale. Ministerul Sănătăţii împreună cu CNA a elaborat o strategie de diminuare a acestui fenomen

Colaborarea cu Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Sănătăţii şi Curtea de Conturi, sunt doar câteva dintre măsurile de luptă cu mita în instituţiile medicale. Totuşi, principalul element al strategiei sunt campaniile de informare.  

"Medicii de familie să explice mai mult şi mai la percepţia benificiarului care îi sunt drepturile şi mizăm pe faptul că odată ce educăm benificiarul şi el va fi interesat să-şi cunoască drepturile şi să diminuam din aceste plăţi", a declarat Iuliana Garam, şef adjunct de direcţie în cadrul Compania Naţională de Asigurări in Medicină.

Experţii în domeniul sănătăţii cred însă că fenomenul plăţilor informale este alimentat, în primul rând, de medici. "Existenţa unei strategii se poate menţiona că este 50% de succes. Salariul lucrătorului medical nu motivează ca ei să ofere servicii în acele măsuri care sunt aşteptate de pacienţi", a adăugat Gheorghe Ţurcanu, expert la Centrul de Analize şi Politici în Sănătate.

Conform estimărilor prealabile, după implementarea strategiei, volumul banilor oferiţi drept mită se va micşora, în următorii patru ani, cu 20 la sută, în cazul medicilor de familie, şi cu 45 la sută, în cazul medicilor din spitale. Datele Biroului Naţional de Statisitică arată că, cei mai mulţi dintre pacienţii care oferă mită, 20 la sută, au vârste cuprinse între 16 şi 35 de ani, 15 la sută - între 36 şi 55 de ani, iar 12 la sută au peste 55 de ani.