Încă un caz pierdut la CEDO

În iulie 2004, Judecătoria Centru a obligat Consiliul municipal Chişinău să acorde reclamantului spaţiu locativ. Hotărârea a fost menţinută de instanţa superioară şi a devenit definitivă în noiembrie 2004, dar nu a fost executată, motiv pentru care reclamantul a iniţiat din nou proceduri judiciare.

În noiembrie 2011, Judecătoria Râşcani a constatat violarea drepturilor reclamantului la un proces echitabil şi respectul proprietăţii, prin neexecutarea hotărârii timp de 7 ani. Instanţa a dispus plata către reclamant a despăgubirilor în mărime de peste 7 mii de euro. În această sumă au fost incluse şi cheltuielile pentru plata chiriei pe care acesta le-a suportat între anii 2004 şi 2011, de la intrarea în vigoare a deciziei privind atribuirea spaţiului locativ.

În februarie 2012, Curtea de Apel a admis apelul Ministerului Finanţelor, a anulat hotărârea instanţei de fond şi a adoptat o nouă hotărâre, prin care a constatat violarea dreptului la un proces echitabil, dar a redus mărimea despăgubirilor pe care urma să le primească reclamantul până la 2,2 mii de euro cu titlu de prejudiciu moral şi aproape 600 de euro cu titlu de cheltuieli judiciare. Instanţa de apel a respins cerinţa reclamantului de compensare a prejudiciului material ca neîntemeiată, pe motiv că contractele de chirie nu ar produce efecte juridice în raport cu statul.

În august 2012, Consiliul municipal Chişinău a eliberat reclamantului bon de repartiţie pentru un apartament nou.

În faţa CEDO, reclamantul s-a plâns pe faptul că nu a fost executată la timp hotărârea din iulie 2004. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Curtea a obligat statul Republica Moldova să plătească reclamantului despăgubiri de 9.461 euro cu titlu de prejudiciu material, 1.300 euro cu titlu de prejudiciu moral şi 112 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli de judecată.