În timpul vieţii, Regele Mihai a fost de cinci ori pe teritoriul Moldovei

Ne-a onorat cu prezenţa la sărbători religioase sau la evenimente importante când au fost comemoraţi ostaşii români căzuţi în lupta  pentru eliberarea Basarabiei, scrie prime.md.

Monarhul a devenit cetăţean de onoare al satului Ţiganca, iar cei care au avut norocul să-l cunoască spun că Regele a iubit mult acest pământ, dar şi mai mult a iubit oamenii de aici pe care îi considera adevăraţi români. 

În data de două iunie 1935 principele moştenitor Mihai, în vârstă de 13 ani vine pentru prima dată în Basarabia alături de tatăl său Regele Carol al II-lea unde participă la sfințirea Catedralei "Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena" de la Bălţi. În următoarele zile ei vizitează Chişinăul, după care merge să vadă conacul Manuc Bey de la Hânceşti.

Peste cinci ani, în data de şase ianuarie 1940, principele Mihai şi Regele Carol al II-lea vin la Chişinău pentru a fi alături de basarabeni în ziua sărbătorii Botezului Domnului.

În toamna anului 1941, deja în calitate de rege, Majestatea Sa Mihai I participă la inaugurarea cimitirului de la Ţiganca, unde au fost înhumaţi în nouă gropi comune peste 1.000 de soldaţi români. La eveniment au participat şi zeci de elevi de pe cele două maluri ale Prutului printre care şi Violeta Ţăruş care pe atunci avea doar nouă ani. Femeia îşi aminteşte cu mari emoţii momentul când l-a văzut pentru prima dată pe regele Mihai.

"Era frumos, tânăr, el a fost un om deosebit, faţă de toată lumea, ne-o plăcut. A dat mâna cu noi, cu şcolarii, ne-o întâmpinat ne-o vorbit frumos. Au aplaudat oamenii Doamne fereşte, multă lume a fost", a spus locuitoarea satului Ţiganca, Violeta Ţăruş.

Peste un an, în data de 31 octombrie 1942, Regele Mihai participă alături de mama sa Regina Elena la inaugurarea Catedralei Mitropolitane din Chișinău.

Abia peste 65 de ani, pentru a cincea şi ultima dată, Regele Mihai trece din nou Prutul în data de întâi iunie 2006 şi ajunge din nou la Ţiganca, vizitând pentru prima dată statul Republica Moldova. Suveranul a participat în calitate de oaspete de onoare la ceremonia de inaugurare oficială a Cimitirului de Onoare românesc de la Ţiganca. Printre miile de oameni care au participat la eveniment a fost aceeaşi Violeta Ţăruş. 

"Mai în vârstă, mai trecut oleacă, mai nu cum era. Mai puţin a vorbit. Un om aşa de vârf ca să îl vezi şi să fie aşa omenos, să vorbească cu lumea, tare interesant. Ne pare rău că a plecat dintre noi, dintre lume. Aşa om noi nu mai avem în timpul de faţă", a spus locuitoarea satului Ţiganca, Violeta Ţăruş.

Securitatea Regelui Mihai pe parcursul evenimentului a fost asigurată de Serviciul Pază şi Protecţie de Stat. Iurie Nadulişneac îşi aduce aminte că monarhul a venit la volanul propriei maşini. 

"Singur, iată la vârsta ceea mergea cu viteză excesivă, chiar m-am mirat – cum așa om la 86 de ani cu așa viteză merge liber, dar se vede, când șede în mașină, se vede că e Rege. Se cunoștea – înalt, simplu, onest", a spus fostul angajat SPPS, Iurie Nadulişneac.

Monarhul a trecut atunci prin mulţime şi i-a salutat pe toţi cei prezenţi. Regele Mihai a acceptat să facă şi o poză de grup.

"Este o fotografie cu Regele Mihai. Unica poză, care am făcut noi în Moldova. Și mi se pare că nimeni n-are așa fotografie. Suntem foarte mândri că am făcut așa fotografie cu un om foarte renumit în lume", a spus fostul angajat SPPS, Iurie Nadulişneac.

Preşedintele Moldovei de atunci, Vladimir Voronin, nu a participat la ceremonie, dar l-a trimis la eveniment pe fostul viceministru al Culturii, Valeriu Ţurcanu. Regele Mihai a fost întâmpinat atunci de mii de oameni cu aplauze, lacrimi şi flori.

"Regele intrând şi-a plecat capul şi a îngenunchiat drept aici în faţă, parcă a vrut încă un omagiu să aducă celora ce şi-au lăsat tinereţea şi viaţa pe câmpul de luptă. Toată lumea a fost într-un şoc. A fost de fapt fără a fi plănuit un minut de reculegere generală pentru toată lumea adunată", a spus profesoara de istorie la gimnaziul din Ţiganca, Valentina Constantinov.

"Numai prin privirea lui se vedea că e un om extraordinar, sufleteşte, nu că e rege, dar e om mare. Se cunoştea că e o zi istorică. Majoritatea plângeau", a afirmat locuitorul satului Ţiganca, Ion Șișianu.

De cum au auzit vestea сă Regele Mihai va veni în sat, autorităţile din Ţiganca au luat decizia de a-i oferi titlul de cetăţean de onoare al satului.

"I-am înmânat decizia despre desemnarea lui ca persoană de onoare a comunei Ţiganca şi i-am strâns mâna şi nu o să uit aceste momente niciodată. A spus că este recunoscător pentru decizia luată de Consiliul Local şi ne-a mulţumit pentru eforturile şi grijile care le purtăm eroilor români", a spus primarul satului Ţiganca, Petru Gandrabur.

La ceremonia de inaugurare a cimitirului regele Mihai a comemorat eroii români discret, fără a ţine un discurs. Totuşi, el nu a plecat înainte de a da o scurtă declaraţie jurnaliştilor în care a spus cu regret că nu a mai călcat pe acest pământ din anul 1941 şi a mulţumit autorităţilor pentru că au reabilitat cimitirul.

Regele Mihai a emoţionat întreaga mulţime, îşi aduce aminte jurnalistul Nicolae Federiuc, care a fost prezent la eveniment. 

"Prezența Majestății Sale era atât de impunatoare, chiar dacă nu zicea nimic în momentul respectiv, numai a dat din mână, a fost pentru mine personal un moment destul de complex, așa să zic, eu n-am trăit practice niciodată. Am mai participat la evenimente, unde era multă lume, unde veneau persoane importante, însă nicăieri n-am văzut atâta admirație, atâta energie, atâta forță", a zis jurnalistul Nicolae Federiuc.

În anul 1941 la Ţiganca au fost înhumaţi 1.020 de soldaţi români, care au căzut în lupta pentru redobândirea Basarabiei şi Nordul Bucovinei. Doar 830 dintre ei au fost identificaţi. Numele lor sunt scrise în ordine alfabetică pe 11 plăci comemorative realizate din granit negru.

Cimitirul de la Țiganca este primul cimitir românesc reconstruit de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor din România în străinătate. În timpul Uniunii Sovietice s-a încercat distrugerea a tot ceea ce este românesc.

"În locul crucilor au apărut ferme de vaci, de porci. Era fermă construită chiar deasupra, cu buldozerele au nivelat crucile, tot", a zis locuitorul satului Ţiganca, Ion Șișianu.

Ion Mahu s-a născut într-un an cu regele Mihai I şi a luptat în Armata Română în cel de-al Doilea Război Mondial. În 1941 împreună cu alţi zeci de mii de camarazi a trecut Prutul pentru a lupta pentru Basarabia. Peste ani el a devenit şi preşedinte al Asociaţiei Veteranilor de Război ai Armatei Române din Republica Moldova şi a pus umărul la reabilitarea cimitirului de la Ţiganca. Acum, ajuns la venerabila vârstă de 96 de ani el îşi aminteşte cu mari emoţii despre regele Mihai.

"Un om foarte iscusit, mare patriot al neamului românesc, la adresările care le făcea populaţiei şi armatei române noi ne încurajam şi sigur prin activismul nostru am participat la război. Din discursurile care le ţinea el erau menţionate că întradevăr Basarabia este parte a României", a spus veteranul Armatei Române, Ion Mahu.

Principele Mihai a devenit rege la 20 iulie 1927, la vârsta de 5 ani și 9 luni. Este singurul suveran al lumii care a trăit 90 de ani după încoronare. Din momentul proclamării sale ca Rege al României până la moarte, Regele Mihai a fost contemporan cu 16 preşedinţi ai Statelor Unite ale Americii, cu 8 Suverani Pontifi şi cu 4 regi ai Marii Britanii.