Hărţuirea sexuală: Ce crede hărţuitorul despre el şi cum îşi vede victima

Hărţuirea sexuală este realizată cu un dublu scop: al îndeplinirii fanteziilor erotice şi al umilirii.

De aceea, hărţuirea sexuală la job, la şcoală, în mediu academic nu trebuie acceptată şi nu trebuie niciodată încurajată. 

„Orice tip de comportament exclusiv de natură sexuală, exprimat atât fizic, cât şi verbal sau non-verbal, care îţi afectează în mod direct demnitatea sau care determină apariţia mediului de lucru ostil şi umilitor, poate fi cotat drept hărţuire sexuală.

Subiectul instabil emoţional, ce alege să constrângă prin forţă, ameninţări, minciună, un alt subiect, având ca scop declarat împlinirea erotică, se numeşte Hărţuitor sexual’’, spune psihologul Radu Leca pentru CSID.

Cum poate fi detectată hărţuirea sexuală?

„Simpla folosire a unei forme de adresare cu conotaţie sexuală, atunci când subietul este constrâns să accepte o formă de adresare publică sau privată injositoare, reprezintă începutul hărţuirii sexuale. Exemplu: cuvintele populare folosite în hăţuirea sexuală sunt Cocoş, Păsărică şi derivatele, Păsă, Iubire, Honey, Baby şi derivaţiile'', precizează psihologul.

Când superiorul utilizează aceste cuvinte în raporturile directe, angajatul se simte umilit şi traumatizat. „Tenta sexuală a cuvântului sporeşte gradul de neîncredere în superior şi menţine o atmosferă încărcată la locul de muncă. Când cuvintele degradante sunt însoţite de mângâieri, atingeri nepermise, ciupituri, strângeri sau atingeri fesiere sau mamare sau chiar atingeri pe sex, hărţuirea sexuală trebuie raportată.

Portretul psihologic al celui care hărţuieşte

„Hărţuitorul este subiectul ce se simte singur în sine, indiferent de avuţie, permanentul nemulţumit care încearcă să se impună sexual chiar şi în faţa celor ce nu îl agreează.

Presupunând că avem un dialog cu un hărţuitor prins în fapt, răspunsurile şi întrebările ar putea fi:

• Cine simţi că esti?
• Un om puternic care intimidează (chiar şi de la distanţă)
• Ce te stârneşte?
• Frica şi tăcerea!
• Cine te recomandă?
• Niciodata familia, întotdeauna ceea ce am creat.
• Cine se teme de tine?
• Tu nu te temi? Toţi se tem şi mă doresc, doar că încă nu ştiu”, spune psihologul Radu Leca.

Ce descoperim despre hărţuitor?

Imaginea de sine este percepută de hărţuitor ca fiind perfectă. Este plin de sine. „Subiectul se simte atotputernic şi îşi doreşte ca toţi cei ce îl cunosc (şi toţi cei ce nu l-au cunoscut încă) să îl dorească. Erotismul personal este înţeles şi aplicat exclusiv extrem. Ca să ajungă la momente scurte de erotism extrem cu victima, Hărţuitorul atacă tot timpul, iar aceasta ajunge să cedeze psihologic. 

Există şi un mit urban: Angajatorul puternic, ce decide soarta a mii de oameni, datorită unor tulburări emoţionale, se transformă într-un hărţuitor. Este doar un mit.

Traumele crează monştri. Fără consiliere psihologică, o victimă se transformă în agresor. De ce? Din răzbunare pe propria neputinţă”, mai spune psihologul.

Citește materialul integral pe CSID.ro.