Gheretele din Chişinău, adevărate focare de infecţie. Nu sunt dotate cu veceuri sau lavoare

Pentru a înțelege cum se descurcă vânzătorii de la gherete am făcut o mică incursiune în Centrul Capitalei. Majoritatea vânzătorilor își aduc apă de acasă, pentru ca să-și spele mâinile, iar pentru necesitățile fiziologice ne asigură că merg la veceurile publice cu plată sau riscă să încerce în localuri sau magazine. Am întrebat comercianții cum se descurcă, în special când e frig, plouă sau ninge.

Ghereta-magazin din fața Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi”

„E cald, avem aer condiționat. Când avem nevoie de toaletă mergem undeva în apropiere. De obicei, ne ducem atunci când mâncăm”, spune vânzătoarea.

Ghereta de la intersecția străzilor Pușkin și Veronica Micle

„Când vreau la veceu, merg în clădirile din apropiere. Mă strădui să beau mai puțină apă, ca să nu fac vizite frecvente la toaletă”, afirmă vânzătoarea Natalia.

Gheretă din Grădina Publică „Ștefan cel Mare”

„Când vrem la toaletă, fie mergem în magazine, fie la toaletă publică. Sigur că e greu, că nu prea sunt condiții. Ne străduim să ieșim mai rar, că pierdem și clienții. Consumăm mai puțină apă și mâncare. E bine că avem un mic lavoar aici, unde ne spălăm pe mâini”.

Majoritatea vânzătorilor aduc apă de acasă în sticle și își improvizează un locușor unde își pot spăla mâinile. Alții însă chiar o fac afară, lângă gherete, ne spun ei, pe alocuri rușinați.

Ghereta Fornetti de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt

„Avem robinet aici. La veceuri, mergem în cele publice. Ne mai deranjează , dar asta e situația”, spune vânzătoarea Liuba.

Ghereta „Moldpresa ” de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, între străzile Armenească și Tighina

„Încălzire avem. Apa o aducem de acasă. Merg la toaletă, acolo unde îmi iese sau cu cine mă înțeleg. Dacă am acceptat să lucrăm aici, apoi clar că știam ce ne așteaptă”, afirmă vânzătoarea.

Ghereta de parfumuri de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, stația strada Tighina

„Nu avem apă și nici toaletă. Când vrem la veceu, mergem la cafenea. Nu plătim, dar ne străduim din când în când să mai comandăm câte ceva de acolo. Desigur mi-aș dori să am măcar apă, ca să-mi spăl mâinile”, spune vânzătoarea de aici.

Totuși, condițiile sanitare, nu pare să-i deranjeze pe comercianți, care muncesc ca să-și poată asigura o bucată  de pâine, făcând abstracție de sacrificiile  pe care le suportă în timpul serviciului zi de zi și fără să înțeleagă că astfel se îmbolnăvesc.

Am solicitat opinia Centrului de Sănătate Publică din Municipiul Chișinău ca să ne explice dacă sunt analizate riscurile de sănătate la care se expun angajații gheretelor, dacă au fost înregistrate plângeri și dacă au fost luate măsuri.

„La etapa autorizării sanitare a acestora, se ținea cont de accesul vânzătorilor în blocurile sanitare din preajma acestora. Acum, conform prevederilor Legii nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior, activitățile de comerț desfășurate în teritoriu sunt administrate și coordonate de autoritățile administrației publice locale”, a precizat instituția în răspunsul oficial remis redacției.

De altfel, specialiștii CSP al Municipiului Chișinău au mai menționat în răspunsul oficial că „nu au fost înregistrate sesizări, petiții despre condiții neadecvate de muncă pentru vânzătorii gheretelor”, însă nu au precizat dacă condițiile inadecvate de muncă, menționate afectează sănătatea vânzătorilor și în ce fel. Responsabilii de aici au făcut trimitere la o Hotărâre de Guvern tocmai din anul 1996 cu privire la aprobarea „Regulilor de funcționare a rețelei de comerț ambulant și a Regulilor de comerț în piețele din Republica Moldova”. Potrivit acesteia, unitățile   de  comerț  ambulant  care  comercializează  produse alimentare  trebuie să fie amplasate la o distanță de cel puțin 25 metri de latrinele cu canalizare (bazine subterane unde se revarsă apa murdară) tot 25 de metri de lăzile de gunoi și de cel puțin 50  metri de latrinele fără canalizare.

În ceea ce privește gheretele unde se vând produse alimentare, conform Hotărârii de Guvern nr.1209 din opt noiembrie 2009, cu privire la prestarea serviciilor de alimentație publică, unitățile să dețină și să folosească permanent în activitatea lor apă potabilă, rece și caldă, sub presiune și temperatură adecvată. Vânzătorii nu trebuie să intre în WC cu vestimentaţia sanitară de protecţie și să-şi spele mâinile cu apă caldă curgătoare şi cu săpun înainte de începerea lucrului şi ori de câte ori, în special după folosirea WC, este necesar în timpul activității.