Filat: "În trei ani, Moldova a obţinut o perspectivă europeană clară"

Î: Dle Prim-ministru, mîine se împlinesc trei ani de cînd aţi fost învestit în funcţie. Care ar fi o notă de ordin general, pe care aţi putea-o acorda acestor trei ani?

V.F.: Am venit la guvernare în 2009, cînd Republica Moldova era într-o profundă criză economică, izolată în plan extern, cu o democraţie nefuncţională. De aceea, am anunţat din start viziunea clară pe care o aveam: Republica Moldova, pentru a merge înainte, trebuie modernizată, iar pentru a fi modernizată, va trebui reinventată. Aveam nevoie de o schimbare radicală a felului în care decurg lucrurile în Republica Moldova, pe toate segmentele. Ştiam ce urmează să facem şi am purces din start la lucru. Astăzi, vedem rezultate concrete, ce ne alimentează optimismul, deşi sîntem conştienţi, că mai avem extrem de mult lucru de făcut.

În aceşti trei ani am avut parte de foarte multe crize: inundaţii, secetă, crize economice, instabilităţi în sistemul financiar, atacuri asupra sistemului bancar - toate astea în situaţia în care funcţionalitatea instituţiilor era afectată de instabilitatea politică şi nealegerea Preşedintelui ţării. Şi relaţiile din Alianţă ar fi putut fi mult mai bune. Dar, în pofida a toate acestea, am reuşit să depăşim cu succes perioadele de criză, ieşind din ele mai puternici, mai experimentaţi, mai stabili.

Î: Dle Prim-ministru, mă voi strădui în acest interviu să nu scăpăm nici un aspect important al activităţii Guvernului în ultimii trei ani şi aş dori s-o începem cu economia. Ce s-a reuşit în această perioadă şi care sînt provocările pentru etapa imediat următoare?

V.F.: Chiar dacă condiţiile în care am activat în aceşti trei ani au fot departe de a fi perfecte, totuşi, s-au înregistrat multe lucruri bune. Din anul 2009 pînă în 2012 (primul semestru) am înregistrat o creştere economică cumulativă de 14,4%. Pentru comparaţie, în 2009 PIB era de 59.152.804 lei, crescînd pînă la 76.496.460 lei în aul 2011 (în preţuri comparabile).

Aceasta nu este puţin, comparativ cu ratele de creştere economică din regiune pentru aceeaşi perioadă, dar este, totuşi, insuficient pentru situaţia, dar şi potenţialul Republicii Moldova. Simt că s-ar fi putut face mai mult.

La capitolul economic, o prioritate pentru mine personal în perioada următoare va fi continuarea promovării reformelor ce ţin de ameliorarea mediului de afaceri şi a climatului investiţional. Avem, într-adevăr, anumite tendinţe sănătoase în economia noastră, cum ar fi o diminuare regulată a deficitului balanţei comerciale - creşterea mai rapidă a exporturilor vizavi de importuri. Odată cu creşterea capacităţii interne de producţie, ritmul acestei tendinţe va creşte. Iar asta, la rîndul său, înseamnă investiţii în economia reală, activitate economică în creştere, oportunităţi de angajare în cîmpul muncii, venituri statului, dar şi o povară fiscală mai mică pentru fiecare producător, odată cu creşterea bazei impozabile.

Sînt trei elemente-cheie asupra cărora trebuie să lucrăm în continuare : 1) ameliorarea climatului de afaceri prin eliminarea/optimizarea continuă a barierelor administrative, impuse de instituţiile statului, astfel încît noi antreprenori să poată intra pe piaţa noastră, făcînd-o tot mai dinamică, competitivă şi inovativă; 2) stimularea şi protejarea concurenţei (din păcate, trebuie să constatăm că foarte multe domenii unde ar putea activa 5, 10 sau 20 agenţi econiomici, sînt monopolizate, blocînd intrarea noilor jucători; 3) măsuri pro-active de atragere a investiţiilor - atît a celor interne prin stimularea investiţiilor în economie, cît şi a investiţiilor străine directe. Nu vom face diferenţa dintre banii investitorilor străini şi banii cetăţenilor noştri, cum nu am făcut-o niciodată.

Ca şi pînă acum, voi depune personal efortul maxim pentru ca să asigurăm cetăţenilor noştri condiţiile de viaţă pe care ei le merită. Asta înseamnă o economie puternică şi dinamică.

Î: Aţi pomenit de cetăţean, dar se ştie că orice om percepe eficienţa unei guvernări, în primul rînd, prin starea de lucruri din astfel de domenii importante ca: educaţie, sănătate, social.

V.F.: Sînt de acord că acestea sînt domenii extrem de importante pentru fiecare cetăţean, căci de aici începe interacţiunea cetăţeanului cu statul. Calitatea şi accesibilitatea serviciilor respective este baza calităţii vieţii în orice ţară. De aceea, am întreprins mai multe acţiuni importante, radicale şi curajoase. Am fost şi criticaţi - nu este nici de mirare, şi nici nu a fost ceva neaşteptat pentru noi. Însă, acest lucru a trebuit să fie făcut. Cu timpul, sînt sigur, cetăţenii vor fi de acord că acesta a fost unicul pas logic, raţional.

La concret, în ceea ce ţine de reforma în educaţie, Guvernul actual a avut curajul pe care nu l-au avut cei dinaintea noastră, pentru că acest lucru trebuia făcut demult. Pentru mine personal, cel mai important este ca fiecare copil să primească o educaţie calitativă, chiar dacă trebuie să ia autobuzul pînă la şcoală. Trebuie să avem curajul să îmbrăţişăm lucrurile noi şi să acceptăm schimbările iminente. Acestea încă vor urma, vă asigur. Viitorul nostru depinde de copiii noştri, iar copiii noştri vor avea un viitor bun doar primind o educaţie bună. De aceea, atunci cînd anterior am fost întrebat care ar fi trei priorităţi ale Guvernului pentru viitorul apropiat, am răspuns: educaţie, educaţie, educaţie!

Am demarat un proces sănătos în aceste domenii. Prioritatea aici şi în continuare va fi, în primul rînd, creşterea nivelului de trai a medicilor şi profesorilor. Într-o ţară europeană, să fii medic sau profesor este un lucru onorabil. Aşa vrem să aducem Europa la noi acasă. În condiţii de austeritate, am investit în profesori, majorîndu-le salariile cu 49% în şcoli şi 55% în universităţi. Majorări importante au fost efectuate în întreg sectorul bugetar, inclusiv la medici, la funcţionarii publici, la personalul auxiliar. Ritmuri pozitive de creştere au fost înregistrate în general pe economie. Dar aceste ritmuri nu sînt suficiente şi nu ne pot satisface.

În domeniul protecţiei sociale obiectivul nostru major a fost reorientarea posibilităţilor limitate ale statului în suportul celor mai vulnerabile categorii. Mai avem multe de rezolvat, dar avem şi rezultate. În ultimii trei ani, s-a reuşit extinderea sistemului de ajutor social de la 30 000 la 100 000 de familii beneficiare. Adică, de trei ori mai mulţi oameni au acces la ajutor social în 2012 decît în 2009. Aici ar fi de menţionat şi acel ajutor pentru perioada rece a anului pe care-l acordăm în permanenţă din momentul preluării guvernării şi pe care vom continua să-l oferim celor care au nevoie de el. Vom continua să acţionăm în aceeaşi direcţie, indiferent că place cuiva acest lucru sau nu.

Î: Un alt domeniu important cu care cetăţeanul interacţionează direct este justiţia. În ce măsură aţi reuşit să promovaţi reformele în acest domeniu?

V.F.: Din start am ştiut că reforma justiţiei va fi principalul test al nostru de voinţă politică. Nu al Guvernului condus de mine, pentru că, vă asigur, voinţă aici există. Reforma justiţiei este testul de voinţă al întregii clase politice. În 2009 am primit un sistem ruinat, corupt şi mafiotizat. Am întreprins sistematic acţiuni tactice, mergem pas cu pas. Am reuşit unele lucruri, însă mai avem şi mai multe de făcut şi aici am în vederea nu doar sistemul justiţiei, ci al organelor de drept în general. Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne, care, sînt sigur, sînt devotate reformei, sînt doar două verigi ale sistemului. Pentru ca justiţia să lucreze pentru cetăţean, este nevoie ca întreg lanţul de instituţii de drept să aibă aceeaşi viziune, să construiască şi, cel mai important, să protejeze justiţia. Pentru că justiţia este, precum deja ştim cu toţii, uşor de pierdut. Deci, ea trebuie în primul rînd protejată de interesele celor de la putere. Este un element foarte important în viziunea noastră pentru Moldova. M-am angajat personal în acest proces de reformă pentru că ştiu foarte bine cît de multe depind de el - respectul faţă de cetăţean, protejarea proprietăţii private şi a investiţiilor, asigurarea unui confort, a unei siguranţe, nu pentru cei puţini de la guvernare, ci pentru cei mulţi ce sînt guvernaţi. Şi, sînt sigur că acele prime rezultate pe care le avem în acest sens îşi vor găsi continuarea.

Î: Mulţi consideră că cele mai mari succese în aceşti trei ani Republica Moldova le-a înregistrat în domeniul relaţiilor externe. Sînteţi mulţumit de cele realizate pînă în prezent în această direcţie?

V.F.: Republica Moldova se dezvoltă în direcţia corectă - pe calea integrării europene. Deja putem spune că au fost efectuaţi paşi concreţi şi ireversibili în această direcţie. Sîntem recunoscuţi drept campionii Parteneriatului Estic - obiectiv pe care mi l-am pus personal în 2009. Am înregistrat un succes de invidiat pentru vecinii noştri şi nu văd de ce nu am spune acest lucru. Ceea ce am dorit noi a fost să reuşim împreună, să ne facem noi prieteni, parteneriate de lungă durată şi să le resetăm pe cele vechi. În 2009 nimeni, nici la Est, nici la Vest, nu avea încredere în ţara Republica Moldova. Acum sîntem respectaţi, ascultaţi şi, cel mai important, ajutaţi. Nu o să neg evidentul, nu o să atribui toate meritele Guvernului condus de mine şi o să spun pe de-a dreptul: o bună parte din progresele pe care le vedem le datorăm partenerilor noştri externi. Nu am fi putut reuşi să mobilizăm acest suport cu imaginea pe care o aveam în 2009. De aceea, consider că agenda externă este un succes sută la sută, fapt ce ne-a ajutat să schimbăm multe lucruri spre bine şi pe intern. Acum, avînd susţinerea prietenilor noştri, o să ne concentrăm toată atenţia pe agenda internă, ceea ce nu ar fi fost posibil fără o susţinere efectivă.

Avem o agendă externă mult mai încărcată acum decît în 2009. Avem cîteva procese-cheie, toate în interesul şi spre beneficiul cetăţenilor noştri. Viitorul european nu este un vis - este un viitor asupra căruia lucrăm şi unele beneficii sînt deja vizibile.

Liberalizarea spaţiului aerian este, ca să zic aşa, prima rîndunică. Aici ne-am alineat ţărilor europene în drepturi şi obligaţiuni. Avem multe lucruri de făcut pentru a implementa Acordul dat. Cert este că beneficiile aderării Republicii Moldova la Spaţiul Aerian Comun al Uniunii Europene (lucru ce a avut loc, oficial, doar în iunie 2012), sînt deja palpabile. Nimeni, nici cel mai aprig critic al guvernării, nu o poate nega. Cetăţenii noştri pot veni acasă mai des şi mai ieftin. Chiar dacă sîntem de abia la începutul implementării noului Acord, preţurile călătoriilor cu avionul s-au redus în mediu cu 35%, iar numărul curselor, pe unele destinaţii importante pentru cetăţenii noştri s-a dublat (cum este cazul curselor spre Italia).

Acordul de Liber Schimb rămîne o prioritate a Guvernului. Producătorii noştri merită şansa să crească mult mai mult decît le poate oferi piaţa internă a Republicii Moldova. De aceea, Acordul de Liber Schimb este un proiect extrem de important pentru mediul de afaceri, care, în urma semnării acestuia, va avea acces la cea mai mare şi cea mai bogată piaţă din lume - piaţa unică europeană. Acordul de liber schimb va creşte exporturile, va aduce investiţii, va contribui la angajarea mai multor oameni şi, deci, va determina mărirea salariilor. Acesta este un beneficiu pentru fiecare.

Liberalizarea regimului de vize este şi o chestiune de demnitate personală. În convingerea mea, sîntem o ţară europeană, iar ţările europene nu îşi impun hotare, vize şi alte bariere. Am promis cetăţenilor că, în viitorul foarte apropiat, vor reuşi să circule liber, fără vize, în Europa şi ne vom ţine promisiunea.

La acelaşi capitol ar fi de menţionat că negocierile pe marginea Acordului de Asociere ar putea fi finalizate în anul 2013, iar aceasta ar deschide o perspectivă europeană clară în faţa ţării noastre.

Dar, integrarea europeană nu se face în detrimentul relaţiilor cu partenerii estici, în primul rînd cu Rusia şi Ucraina. Pot să afirm cu certitudine că şi în această direcţie avem progrese. Sîntem în relaţii mult mai bune acum cu Rusia decît eram în 2009. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în relaţiile cu Ucraina.

Abordarea noastră pe plan extern a tins totdeauna spre menţinerea relaţiilor de prietenie cu toţi partenerii noştri şi iniţierea de noi prietenii. Republica Moldova, pot s-o spun cu certitudine, nu-şi poate permite să aibă relaţii proaste cu nici o ţară - fie ea din Est sau din Vest. Sîntem deschişi, sinceri şi, cel mai important, previzibili. Aceste parteneriate, de la egal la egal, aduc Republicii Moldova respect şi beneficii.

În context, aş dori să amintesc şi de vizitele întreprinse în Moldova de astfel de oficiali europeni de prim rang, cum ar fi: Cancelarul Federal al Germaniei, Angela Merkel, Preşedintele Consilului European, Herman Van Rompuy, Preşedintele Parlamentului european, Jerzy Buzek, vicepreşedinta Comisiei Europene, Catherine Ashton, Premierul polonez Donald Tusk, numeroşi comisari europeni, miniştri de externe ai statelor membre ale UE etc. De asemenea, în perioada imediat următoare în Republica Moldova va veni Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso. Dar şi noi am avut deplasări, practic, în toate capitalele lumii, şi în cadrul acestor vizite Moldova a opţinut mulţi prieteni şi o puternică susţinere.

De asemenea, aş dori să menţionez că în aceşti trei ani au cunoscut o dezvoltare continuă relaţiile noastre de parteneriat strategic cu SUA, Rusia, alte state. În cadrul vizitei pe care am întreprins-o în SUA în ianuarie 2010, pe lîngă multiplele contacte extrem de utile cu oficiali americani, a fost semnat Programul "Compact" al Corporaţiei "Provocările Mileniului" în valoare de 262 mil. dolari (grant). Aceşti bani se folosesc pentru reabilitarea drumurilor, dar şi a sistemelor de irigare din Republica Moldova. A urmat vizita în Republica Moldova a vicepreşedintelui SUA, Joseph Biden, şi a senatorului american John Mc CANE.

La capitolul relaţii cu Rusia aş dori să menţionez multiplele întrevederi pe care le-am avut cu Vladimir Putin, dar şi cu Dmitri Medvedev, cu care am reuşit să găsim soluţii pentru mai multe probleme importante cu care ne confruntam. Merită de notat că în ultimii ani a sporit intensitatea relaţiilor cu Rusia, inclusiv a crescut volumul schimburilor comerciale între ţările noastre. Apropo, Dmitri Medvedev a acceptat invitaţia pe care i-am făcut-o de a vizita Republica Moldova în viitorul apropiat.

Î: În ce măsură bunele relaţii externe pe care le-a stabilit în trei ani Republica Moldova în plan extern pot contribui la soluţionarea problemei transnistrene?

V.F.: În aceşti trei ani noi am reuşit nu doar deblocarea procesului de negocieri în format 5 plus 2, dar şi o avansare considerabilă în consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Reintegrarea ţării este o prioritate absolută a Guvernului şi noi am purces la realizarea acestui obiectiv imediat după preluarea puterii. Mulţi s-au grăbit să vină cu critici, atunci cînd am stabilit primele contacte cu fostul lider de la Tiraspol, Igor Smirnov, dar şi cu noul lider, Evgheni Şevciuc. Dar aceste contacte au dat rezultate. Am declarat anterior că sînt gata să zbor şi pe lună, dacă aceasta va ajuta la soluţionarea problemei transnistrene. Republica Moldova este un stat independent, suveran şi teritorial integru, recunoscut pe plan extern şi aceste principii trebuie să stea la baza reglementării transnistrene.

Dar, desigur contractele la diferite nivele între Chişinău şi Tiraspol şi rezultativitatea lor ar fi fost imposibilă fără implicarea participanţilor la formatul 5 plus 2 şi aici am în vederea OSCE, SUA, UE, Rusia şi Ucraina. Există dorinţa de a identifica o soluţie pentru problema transnistreană şi ferma mea convingere este că, dacă vom continua să muncim consecvent în direcţia respectivă, vom reuşi să atingem scopul propus.

Î: Multe din realizările de care vorbiţi sînt prea puţin cunoscute de oameni. De ce nu se comunică mai mult?

V.F.: La capitolul comunicării rezultatelor muncii noastre trebuie să mai lucrăm. Ca să fiu înţeles, au fost făcute mult mai multe lucruri decît s-a comunicat. Am zis-o nu odată colegilor mei, este foarte important ca, nu doar să facem lucruri bune, ci să şi le comunicăm oamenilor. Şi să comunicăm prin metode eficiente, ca să fim auziţi de oameni, nu doar să bifăm că am dat un comunicat. Nu am, deci, în vedere să comunicăm de dragul comunicării, ci să ne concentrăm pe acele domenii de interes public maxim, anume unde cetăţenii aşteaptă schimbări în bine. Aici este important ca fiecare conducător de instituţie să înţeleagă importanţa comunicării. Viteza cu care se acţionează şi se comunică trebuie să fie una maximă - aşa vom mişca vizibil lucrurile din loc.

Spre exemplu, am mobilizat 1,38 mlrd. euro - o sumă extrem de importantă. La moment se lucrează la reabilitarea celor mai importante artere naţionale. La sfîrşitul anului 2014 vom avea o reţea de drumuri naţionale reabilitate. Efectul investiţiilor intensive în reparaţia drumurilor este şi crearea locurilor de muncă pentru mii de cetăţeni. În Moldova şi-au deschis reprezentanţe companii cu renume mondial în domeniul construcţiei de drumuri. Sute de mii de şoferi beneficiază de o calitate în creştere a drumurilor. Foarte puţini din ei sînt conştienţi din ce bani vin aceste lucrări. Aceeaşi istorie şi în aprovizionarea cu apă, unde în ultimii doi ani am construit peste 1 000 km de apeducte, şi în multe altele din cele peste 350 proiecte finanţate din exterior ce sînt în implementare la moment, inclusiv cele ce ţin de renovarea şcolilor, grădiniţelor, spitalelor etc. Vom continua să muncim pentru a atrage şi mai multe investiţii în obiecte de infrastructură pentru beneficiul oamenilor.

La acest capitol ar mai fi de menţionat că multe din reformele implementate anterior vor începe să dea rezultate în viitorul apropiat şi aceasta va conduce negreşit la dezvoltarea ţării şi sporirea calităţii vieţii oamenilor.

Î: Ce priorităţi aveţi pentru viitor?

V.F.: Avem o viziune clară pentru Republica Moldova. Vrem o ţară modernă, în care fiecare cetăţean este respectat, în care statul lucrează pentru cetăţean, unde nu există corupţie în instituţii, unde există servicii calitative şi infrastructură modernă, unde businessul se dezvoltă şi antreprenoriatul este încurajat, unde există locuri de muncă în condiţii decente şi bine remunerate, unde bătrînii sînt respecta şi, copiii primesc o educaţie calitativă, iar părinţii lor sînt siguri că există un viitor pentru aceşti copii, unde nu există criminalitate şi corupţie, unde oamenii nu se urăsc din cauza convingerilor politice, din cauza limbii pe care o vorbesc, unde există respect reciproc. Ne uităm în jur şi vedem că mai avem foarte mult de muncit.

Pentru a ajunge acolo unde ne dorim, am ales calea integrării europene. Acesta este modelul spre care tindem - Moldova trebuie să fie o ţară ca şi celelalte ţări din Uniunea Europeană.

Vom munci mult. Această muncă nu ţine doar de Guvern, ci de fiecare cetăţean în parte. Avem un viitor comun şi responsabilitate comună pentru a edifica acest viitor împreună. De la modul cum ne comportăm pe stradă, cum conducem, cum ne tratăm vecinii şi compatrioţii, pînă la clasa politică. Vom reuşi să transformăm Moldova numai dacă absolut fiecare îşi va aduce aportul la acest proces.

Este important nu doar să asigurăm rezultate palpabile, dar şi o durabilitate a acestora în timp. Calitatea trebuie sa stea la baza tuturor lucrurilor - de la oamenii pe care îi angajăm în serviciul public, la actele normative pe care le promovăm, la lucrările de infrastructură pe care le efectuăm, la serviciile pe care le oferim populaţiei. Principiul de bază în aprecierea de orice gen trebuie să fie performanţa. Un alt principiu nu mai puţin important este eficienţa. Şi anume pe aceste principii vom insista în continuare ca şi componente de bază ale succesului nostru comun, al succesului Republicii Moldova.

Î: Vă mulţumim pentru interviu.