Expert: Popularitatea vectorului estic în Moldova ţine de crearea cultului personalităţii lui Putin în mass-media

Potrivit agenţiei Infotag, el a menţionat că, în cadrul studiului, a analizat ştirile de la zece cele mai populare posturi TV moldoveneşti, inclusiv Prime, Molodova-1, Jurnal TV, RTR, Pro TV, Publika şi NTV. Ştirile au fost difuzate în perioada 6-12 septembrie 2017, 15-21 ianuarie şi 12-15 februarie 2018.

"În septembrie, 44% dintre toate noutăţile despre lideri mondiali au fost despre Vladimir Putin, de două ori mai mult decât despre preşedintele SUA, Donald Trump, şi de 18 ori mai mult decât despre cancelarul german, Angela Merkel. Mai mult decât atât, 70% din ştiri cu un caracter pozitiv au fost, la fel, despre Putin, iar 52% cu o tentă negativă - despre Donald Trump", a comunicat expertul.

Potrivit lui, "în ianuarie s-a observat o situaţie similară, iar deja după intrarea în vigoare a amendamentelor la Codul Audiovizualului din 12 februarie, ponderea ştirilor despre Vladimir Putin s-a redus până la 17%. Cu toate acestea, el continuă să-şi menţină poziţia sa de lider faţă de preşedinţii altor ţări".

"De menţionat că noutăţile internaţionale, în special, informaţia privind activitatea politicienilor străini, cetăţenii o obţin mai des de la posturile tv care retransmit mass-media din Rusia, şi anume Prime, RТR şi NTV", a subliniat Paşa.

În acelaşi timp, el consideră că emisiunile ruseşti nu pot fi considerate ştiri, deoarece "informaţia ce-o conţin acestea se transmite unilateral şi are deseori un caracter propagandistic".

"Emisiunile informaţionale din Rusia retransmise în Moldova dezvoltă în mod activ trei direcţii: promovarea cultului personalităţii lui Putin; impunerea ideii că Rusia este o "ţară de paradis", în care totul se construieşte şi se dezvoltă; şi crearea imaginii unui Occident degradant, deoarece se pune accent pe degradarea totală socială şi morală, criminalitate, atacuri teroriste", a spus expertul, rezumând că Moldova este mai predispusă decât alte foste ţări socialiste la influenţa de către mass-media din Rusia asupra formării opiniei publice.

Potrivit lui, din acest motiv putem vorbi "nu doar de un impact, ci şi de o integrare totală a republicii în spaţiul informaţional al Rusiei".

Expertul consideră că, după implementarea Legii privind combaterea propagandei ruse, situaţia nu s-a schimbat semnificativ. De exemplu RTR "ca de obicei difuzează ştiri ruseşti, doar că pe alocuri montează informaţia şi cică o transmite ca produs propriu".

"Pentru a lupta cu adevărat cu fenomenul propagandei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului trebuie să acţioneze mai activ, doar că acesta, din păcate, nu are suficiente cadre. Totuşi putem implementa unii paşi, de exemplu să obligăm posturile TV ca 25% din ştiri să fie despre situaţia internaţională de pe poziţia mass-media din Uniunea Europeană, SUA şi alte ţări", a spus el, precizând că amendamentele la Cod au un caracter contradictoriu.