Elevii din Bardar îl citesc pe Alecsandri cu litere chirilice

Până azi acesta rămâne unul mizer şi dascălul deja ar vrea să părăsească şcoala, mai ales, că şi-a întemeiat o familie şi nu poate rămâne în sărăcie lucie. Nici profesorii în etate nu o duc mai bine. Chiar dacă au muncit 25 de ani, ori numai patru, au lefuri incredibil de mici, scrie „Vocea Poporului”.

Reforma din educaţie, în „zig-zag de paşi înainte şi înapoi”

Pe fundalul veşnicei subfinanţări a sistemului educaţional, trâmbiţata reformă cu vechime de peste două decenii, în „zig-zag de paşi înainte şi înapoi”, vorba unui ilustru comentator, bulversează mediul profesoral atât de la oraş, cât şi de la sat. Instabilitate şi nervozitate, astfel poate fi caracterizată atmosfera de început de an şcolar la liceul din localitatea Bardar. Dascălii de acolo au declarat la unison că nu au încredere în succesul unei reforme cu investiţii infime. Din cauza măsurilor ministeriale drastice referitoare la optimizarea instituţiilor preuniversitare, cadrele didactice se plâng că liceul ar putea să fie desfiinţat, deşi zeci de ani au depus efort şi sacrificiu pentru a dărui Basarabiei o instituţie de învăţământ prestigioasă.

Scăderea natalităţii a condus la micşorarea numărului de elevi şi de clase. În asemenea condiţii, vor mai fi în stare dascălii să formeze o generaţie de oameni capabili să rezolve problemele ţării? „E dificil să respectăm ordinul ministrului Educaţiei, care ne cere să înmatriculăm două clase de-a zecea cu profil real şi umanist, a câte 25 de elevi. Numărul de clase e în continuă descreştere şi, respectiv, se vor micşora şi numărul de ore, fapt ce va afecta salarizarea unor învăţători. Noi, directorii ne simţim ca între ciocan şi nicovală la disponibilizarea unor colegi. Pe de o parte, avem cadre didactice cu experienţă, cunoscute şi apreciate şi tineri specialişti cu metode noi de predare, care îşi cer dreptul prioritar de angajare. E dificil să-i împaci pe toţi în asemenea condiţii”, a spus Tamara Tonu, directoarea liceului.

„De 27 de ani nu avem o stabilitate”

Mihai Răileanu, director adjunct: „Reforma din sfera educaţiei se tergiversează de ani de zile, neexistând coerenţă în aplicarea acesteia. De 27 de ani lucrez în şcoală şi încă nu avem o stabilitate în munca noastră. Disponibilizarea pedagogilor pensionari a condus la tensionarea situaţiei din învăţământ. Articolul 301 din Codul Muncii cu privire la încetarea contractului individual de muncă pentru atingerea limitei de vârstă, este interpretat în mod diferit şi ar trebui să fie explicat de specialiştii Ministerului Educaţiei, ca să ştim cum să-l aplicăm. Ca profesor de istorie, din anul 1992 încoace ba nu avem manuale, ba nu avem un curriculum bine elaborat. Şi acum studiem fără manuale.”

„Mai marii zile să se întoarcă, în sfârşit, cu faţa la dascălii de la sate. Desigur, trebuie să experimentăm pentru a fi în rând cu lumea civilizată, totuşi, în goană după schimbări, pierdem copiii. Vrem să avem mai mult timp pentru a lucra individual cu profesorii, dar şi cu elevii, ca să vedem evoluţia fiecărui discipol, însă noi suntem nevoiţi să facem rapoarte birocratice, un element important al reformei”, a mai spus doamna directoare.

„Nu-i putem transforma pe toţi în savanţi sau cercetători”

Valentina Mereuţă de la predarea limbii ruse a ajuns să ţină lecţii de educaţie civică şi moral-spirituală, chiar şi de literatura universală. Ea consideră că primele măsuri de reformă nu sunt în beneficiul elevilor. „Programa şcolară este foarte încărcată. Nu-i putem transforma pe toţi în savanţi sau cercetători. Nu vrem ca din vocabularul elevilor noştri să dispară noţiunea de copilărie”, a menţionat Valentina Mereuţă.

“Suntem mulţumiţi că noua reformă pune accent pe “întinerirea” învăţământului. Dacă proaspeţii absolvenţi de facultate cu noi viziuni asupra procesului didactic ar fi stimulaţi cu adevărat, nu cred că ar fugi de şcoală”, a afirmat Lidia Plugaru, învăţătoare de clasele primare. 

Reformă cu fonduri de carte de provenienţă sovietică

Cam 80 la sută din fondul de carte de limbă română al bibliotecii din cadrul liceului din Bardar a fost editat în URSS. Titlurile în limba română sunt la mare căutare, iar cele în rusă nu sunt de ultimă oră. Elevii de acolo continuă să-l studieze pe Vasile Alecsandri cu litere chirilice. Nici în 2011 şi nici în 2012 autorităţile nu au investit nimic în asigurarea liceului cu literatură artistică obligatorie în programa şcolară. Direcţia liceului face eforturi maxime pentru obţinerea unor donaţii de carte. „Avem literatură moldovenească din perioada sovietică, care nu poate fi lichidată până nu va fi înlocuită cu alta modernă. Ultima donaţie mică pentru clasele primare a fost din partea Asociaţiei de civilizaţie şi cultură românească „Astra”. „Avem noroc de nişte copii buni, care studiază unii clasici români chiar şi cu litere ruseşti. De aceea, vă rugăm, ajutaţi liceul nostru să-şi completeze fondul de carte cu literatură română atât de necesară”, a spus bibliotecara Zota Ia.

Un liceu modern riscă să dispară

Liceul de la Bardar a devenit un punct de atracţie pentru scriitori şi artişti, ei fiind invitaţi în permanenţă la evenimente de importanţă naţională. Profesorii din Bardar sunt printre cei mai activi din ţară, toate succesele lor datorându-se unui entuziasm ieşit din comun. Ei reuşesc să atragă chiar şi fonduri de investiţii. În 2009, au câştigat un proiect de amenajare a teritoriului liceului, finanţat de USAID şi IREX, prin intermediul Programului de dezvoltare participativă a comunităţilor din Moldova. Iarna trecută, graţie investiţiei din partea Agenţiei pentru Eficienţă în Energetică de pe lângă Ministerul Economiei, conducerea instituţiei a schimbat toate geamurile din incintă. Elevii sunt la fel de activi ca şi dascălii lor. Ei au câştigat fonduri în două proiecte importante – de achiziţionare a echipamentului tehnic pentru sala de activităţi şi internet-ului fără fir WI-FI pentru toţi liceenii.

O altă realizare deosebită a elevilor şi profesorilor a fost inaugurarea unui muzeu în memoria dascălilor care au activat la Bardar. Copiii aduc în fondul muzeal unelte de muncă, fotografii de epocă, icoane şi cărţi vechi din lada bunicilor, ce devin exponate scumpe. În aceeaşi instituţie maestrul în sport de talie internaţională, Viorel Bologan, a deschis o clasă specializată de şah.