Drumuri la prețuri europene de calitate moldovenească

Pentru perioada anilor 2010 – 2013 volumul fondurilor de finanțare a reconstrucției, reparației și întreținerii drumurilor din Moldova au fost prevăzute mijloace financiare în volum de aproximativ 19,618 miliarde lei. 

Aceasta practic este un buget de stat al Moldovei.

Pentru reconstrucția, reparația și întreţinerea drumurilor în Moldova există fondul rutier, care se formează în cea mai mare parte din accizele la carburanți. Volumul fondului rutier pe perioada anilor 2010 – 2013 este de 4,1 miliarde lei., inclusiv pentru anul 2013 volumul acestui fond se prevede în mărime de 1,31 miliardei lei, pentru anul 2012 acest fond a constituit – 1,24 miliarde lei, anul 2011 - 933,7 milioane lei, 2010 – 583.0 milioane lei.

Înafara acestui fond, pentru reconstrucția și reparația drumurilor, Moldova anual primește granturi, credite, ajutoare și alte surse de peste hotare. În perioada anilor 2010 – 2013 acestea au constituit aproximativ de 1,272 miliarde dolari SUA, inclusiv pentru anul 2013 – 390,0 milioane dolari SUA (300,0 milioane euro).

Mijloacele financiare care au fost planificate pentru ultimii patru ani ar fi suficiente pentru reparația capitală a tuturor drumurilor naționale, iar cele cheltuite în ultimii trei ani pentru drumurile din Moldova, ar fi fost suficiente, cel puțin în prezent, să se circule pe aceste drumuri fără riscuri și bătăi de cap.

Adoptarea bugetului Fondului rutier este foarte larg mediatizată, publicată, discutată, lăudată, etc. Ce mare bucurie au moldovenii când aud de peste tot că Fondul rutier de la an la an crește foarte mult și va atinge volume enorme în următorii ani. Și mai mare este lauda celor care declară că fondul a fost cheltuit 100% și dacă mai erau niște bani îi cheltuiau și pe aceea…

Da, pe hârtie merge bine, și defalcările în acest fond, și distribuirea, și cheltuirea banilor din acest fond. Totul este în ordine.

Însă când vine vorba despre realitatea îndeplinirii, cum în realitate au fost cheltuiți banii acestui fond, câți kilometri de drum nou au fost construiți, reparați capital, întreținuți, etc., aici totul este ca ”noaptea întunecată în garafă”.

Toate rapoartele MTID demonstrează că mijloacele fondului rutier sunt cheltuite cu succes în fiecare an. Potrivit acestor rapoarte în ultimii trei ani au fost reparate aproximativ 26,0 mii de km. Conform acelorași rapoarte practic o dată la doi ani se schimbă toate semnele rutiere, se sădesc milioane de arbori pe marginea drumurilor, iar marcajele permanent se înnoiesc. Ar trebuie să vedem cel puțin păduri pe marginea drumurilor.

Din aceste rapoarte putem constata că banii, doar se cheltui, însă cum se cheltui pe nimeni nu-l interesează. Despre aceasta nici într-un raport al MTID nu se constată nimic absolut.

Încât privește volumul de lucrări privind reconstrucția și repararea drumurilor din banii externi, dar și valorificarea acestora în Republica Moldova nu există date concrete nici la MTID, nici la Biroul Național de Statistică (BNS) și nicăieri. Aceste date sunt publicate fragmentat de unele surse din mass-media și site-urile unor autorități publice.

Din datele existente nu se poate de tras concluzii relevante cine și ce lucrări îndeplinește și pe ce segmente de drum, ce volume sunt îndeplinite și cel mai important trebuie de menționat că nici o sursă relevantă, atât de stat cât și publică, nu reflectă nicăieri nici într-un mod indicatorii privind calitatea, standardele de calitate, volumul de lucrări necalitativ, nerespectarea normelor tehnologice, măsurile de control a calității materialelor folosite la reconstrucție și respectarea dimensiunilor straturilor, abaterile de la norme, abaterea de la volumele planificate și cele efectiv executate, etc. 

Ministrul Anatol Şalaru a explicat că pe ei nu-i interesează cum se cheltuiesc bani, ci să se facă lucrările stipulate în contract., iar cum cheltuiesc ei banii, asta nu depinde de MTID, pentru că aceşti bani nu trec prin minister ci banii vin în Ministerul Finanţelor.

Domnul ministru Anatol Șalaru nu conștientizează că toate creditele vor fi rambursate de către noi toți, din impozite și taxe, inclusiv de către cei care nu dețin autoturisme de lux ca alții. În așa fel și responsabilitatea de faptul cum se cheltuiesc banii este direct revine acestui minister or de asta nu-i pasă?

În prezent nu există nici un studiu de fezabilitate ce ar releva cu exactitate volumul necesar de mijloace financiare pentru efectuarea lucrărilor de reconstrucție, restabilire, reparație a drumurilor, inclusiv volumele anuale de exploatare și întreținere a acestora. Se vehiculează diferite volume de mijloace bănești necesare pentru aducerea drumurilor din Moldova la o condiție normală pentru a fi circulabile. De exemplu Ministru TID dl Anatol Șalaru afirmă că Moldova are nevoie de 4,0 miliarde euro pentru reabilitarea drumurilor, iar Secretarul general al Guvernului dl Victor Bodiu afirmă că Moldova are nevoie de aproximativ 1,2 miliarde euro pentru ca să avem drumuri bune şi foarte bune.

Deci având un studiu de fezabilitate, ar fi posibil de planificat volumul de lucrări și perioadele de efectuare ale acestora, identificarea resurselor financiare interne și externe.

În Moldova în mediu anual se repară aproximativ 6500 – 7000 km de drumuri.

Am încercat să găsesc care este costul unui km de drum reconstruit, reabilitat or reparat în funcție de diferiți factori. Nici într-un raport elaborat de către MTID nu se indică acest indicator. Acesta ar trebuie să orienteze întreprinderile de stat la calitatea lucrărilor executate, iar participanții la licitațiile organizate pentru reparație și reabilitare drumurilor la ofertele cele mai bune.

Prin metoda extrapolării am calculat costul unui km de drum reconstruit și reparat, luând în calcul lucrările efectuate anterior de către companiile autohtone și străine pe diferite segmente de drum din Moldova. Costul unui km de drum în Moldova deviază între 350,0 – 1500,0 mii euro pe un drum de doua benzi. Dacă comparăm acest indicator cu cei din unele țări europene, atunci observăm că costul în Moldova este mai mare. Spre exemplu la construcția unui km de drum nou cu 4 benzi, in Germania se cheltuiesc în mediu 2,1 milioane euro, pe când la noi reconstrucția unui km în mediu este de 1,5 milioane euro pe două benzi, adică cam de vre-o 4,5 ori mai scump.

Pentru elucidarea situației, pe parcursul a două săptămâni am efectuat deplasări în toate raioanele Republicii Moldova, pe toate drumurile naționale și locale. În rezultat nu am găsit nici un traseu sau măcar un kilometru de drum întreg, care a fost reconstruit în anii 2011 și 2012 fără găuri de la 30 cm la 1,7 metri. Pe unele porțiuni de drum care sunt reparate de către întreprinderile de stat a MTID în 2011 și 2012 practic nu se poate circula și nu există o suprafață mai mare de 5 metri pătrați fără găuri. Așa situații sunt pe segmentele de drum Vulcănești – Taraclia, Taraclia – Comrat, Cimișlia – Basarabeasca, Căușeni – Ștefan Vodă, Hîncești – Leușeni, Strășeni – Nisporeni, Călărași – Ungheni, Orhei – Rezina, Râșcani – Glodeni – Fălești, Telenești – Florești – Soroca și altele.

Însă la fiecare sfârșit de an se raportează că toate aceste porțiuni de drum au fost reparate.

Pe segmentul unei porțiuni de drum reconstruit capital, am adresat câteva întrebări unor locatari ale unor gospodării casnice ale căror ogrăzi sunt asfaltate. În urma răspunsurilor oferite am tras concluzia că era păcat să nu se folosească de o așa oportunitate în timpul efectuării lucrărilor de asfaltare a drumurilor reconstruite, care trec pe lângă casele lor.

Reconstrucția drumurilor în linii mari se efectuează de către companii străine, cu tehnologii și standarde europene însă nu este clar de ce cu calitate moldovenească.

Este cel puțin ciudat faptul, atunci când ministru transporturilor și infrastructurii drumurilor afirmă că pe dumnealui nu-l interesează cum se cheltuiesc banii străini la reconstrucția drumurilor.

Conform standardelor internaționale un drum reconstruit trebuie să fie exploatat fără reparații în mediu 7-10 ani. Însă în Republica Moldova peste 6 luni de la reparațiile capitale se cere alte reparații capitale.

Dacă pe MTID nu-l interesează valoarea, atunci ar trebui sa-l deranjeze măcar calitatea or aceasta este principala sarcină acestui minister.

În Moldova responsabil de gestionarea fondului rutier și administrarea tuturor drumurilor este Întreprinderea de stat ”Administraţia de Stat a Drumurilor” (ÎS ”ASD”), care aparține MTID. Î.S. ASD asigură construcţia, reconstrucţia, reparaţia şi întreţinerea drumurilor şi obiectelor gospodăriei rutiere. Tot ASD are funcția de distribuitor al tuturor mijloacelor alocate în aceste scopuri din bugetul de stat şi fondul rutier.

Analiza rezultatelor activității ASD a relevat unele aspecte.

Achiziţionarea lucrărilor, serviciilor şi bunurilor pentru necesităţile fondului rutier s-a realizat în baza procedurilor organizate pe parcursul anului 2010 de către grupurile de lucru pentru achiziții instituite prin ordinele Î.S. „ASD”. Nu se cunoaște dacă intenționat ASD, în anul 2010 în ordinele de formare a grupului de lucru nu a inclus persoanele concrete desemnate în calitate de membri din cadrul Ministerului Finanţelor şi Inspecţiei de Stat în Construcţii. Acestea se cereau obligatoriu a fi incluse conform prevederilor normelor legale.

Este întâmplător or s-a procedat luându-se în considerare apartenența și angajamentul politic nu se cunoaște. Ce se ascunde după această acțiune? Răspunsul îl găsim în următoarea constatare.

În anul 2010, ASD a indicat valoarea de 160,0 milioane lei în anunţul de intenţie publicat în Buletinul Achizițiilor Publice (BAP) din 22.06.2010, pe când valoarea reală a contractelor încheiate a constituit 268,5 milioane lei, din care 20,7 mil.lei – valoarea lucrărilor contractate în condițiile de forsmajor. Nu este clar cui au fost distribuite contractele în volum de 120,5 milioane lei în realitate și dacă s-au efectuat lucrările în realitate dar nu numai pe hârtie. Este foarte curios să se facă publică informația privind, ce anume a constituit subiectele de forsmajor în volum de 20.7 milioane lei.

Fără a fi petrecute concursuri au fost încheiate 9 contracte în sumă de 2,2 mil.lei, ce a permis procurarea din contul mijloacelor fondului rutier a serviciilor de modificare a proiectului reabilitării drumului M3 Chişinău – Giurgiuleşti, finanţat din surse externe, în sumă de 950,0 mii lei, prin negocieri directe cu o companie străină.

O altă situație în ultimii ani a fost înregistrată la petrecerea concursurilor. De exemplu firma ,,Magic Integral N.C.” S.R.L fără experienţă de efectuare a lucrărilor în domeniu, a încheiat contractul de antrepriză în sumă de 26,4 milioane lei, cu finanţare din sursele investiţiilor capitale, dar a executat lucrări la sectorul de drum în sumă de 6,3 mil.lei.

În unele cazurile Î.S. „ASD” a scos la licitaţii lucrările de reparaţie doar a sectoarelor de drum, acestea fiind parte a obiectului existenței proiectelor și devizelor de cheltuieli pentru reparație.

UNELE CONCLUZII

- În primul rând lipsesc practic toate informațiile statistice ce ar permite de analizat indicatorii principali de construcție, reconstrucție și întreținere a drumurilor.

- Este imposibil de efectuat analiza privind formarea și utilizarea resurselor destinate lucrărilor de reconstrucție și reabilitare a drumurilor din cauza lipsei informațiilor. Nu este clar cum sunt distribuite fondurile acestor resurse și care sunt principiile.

- Am încercat să axezi abordarea analizei pe criteriile de excludere a afilierii firmelor executoare a lucrărilor după rudenie, cumetrism, angajament politic etc. Din punct de vedere a apartenenței politice este clar, însă afilierea nivelului de rudenie este mascată și ascunsă în așa fel, încât să nu există nici o șansă de a găsi urma, deoarece informația este categoric închisă.

- În timpul efectuării analizei nu am găsit nici un raport de evaluare și expertiză privind calitatea drumurilor reconstruite, reabilitate, reparate etc.

- S-a constatat că nimeni nu controlează activitatea ministerului la capitolul drumuri, calitate, eficiență și gestiune a banilor pentru drumuri, înafara de Curtea de conturi. Însă aceasta nu o face pe deplin din cauza că nu este abilitată cu funcția de efectuare a măsurilor metrologice și de calitate. Respectiv controlul eficienței gestionării mijloacelor bănești la reconstrucție și reparație efectuat de către CC nu este deplin.

Din analiza situației se trag câteva întrebări la care demnitarii și funcționarii responsabili ar trebui să ofere răspunsuri concrete și sincere societății.

1. Cine trebuie să răspundă pentru situația formată în domeniu?
2. De ce agențiile de stat abilitate cu controlul calității stau și clipesc din ochi dar nu întreprind nimic?
3. Cum se dau în exploatare drumurile dacă nu corespund calității?
4. Cine primește documentar lucrările efectuate și pune semnătura pe actele de executare a lucrărilor?
5. De ce se încalcă absolut obraznic procedura de transmitere în exploatare a reconstrucției și reparației drumurilor.
6. De ce nu se efectuează măsurile de control al respectării calității materialului de construcție, măsurile de calitate și controlul respectării tehnologiilor conform caietului de sarcini, standardelor de calitate și depistării neajunsurilor?
7. Etc.

Autor: Gheorghe Costandachi