Скопировать ссылкуDreptul divin de a copia!
Când generaţia nouă a unei ţări este de teapa celei din Republica Moldova, te întrebi ce soartă va avea acea ţară? Să ne întrebăm, care este soarta şi viitorul Moldovioarei, în condiţiile în care noua generaţie vrea cu tot dinadinsul să poată copia la BAC?
Privesc la ce se întâmplă cu unul din cele mai importante examene din viaţa unui om şi mirarea mea nu are margini. Copiii de clasa a 12, părinţii, profesorii sunt de un cinism oribil. Ei nu mai sunt supăraţi pe camerele de supraveghere pentru că i-ar intimida pe cei examinaţi. Ei spun de-a dreptul: noi vrem să copiem! Practic, consideră că au dreptul să copieze, iar miniştrii, jurnaliştii sau cei care susţin prezenţa camerelor în sălile de examen le îngrădesc un drept divin. E jenant, dragi moldoveni.
Copiatul este un furt intelectual. Copiii sunt obişnuiţi cu furtul, cu păcăleala şi nu cu munca. Aşa ca este normal să fie trataţi ca nişte hoţi. Este în regulă să fie păziţi de poliţie. Îmi pare rău că s-a ajuns în situaţia asta, dar lucrurile nu mai trebuiesc tolerate.
Şi eu am dat BAC-ul, dar nu am copiat. Nici nu am avut nevoie. Ştiu, din punct de vedere pedagogic nu este ok să te dai ca exemplu, copiii te vor respinge. Dar eu nu mă adresez liceenilor de clasa a 12. Eu mă adresez tuturor celor care stau într-o parte şi s-ar putea să li se facă milă de bieţii „tineri studioşi”. Este o atitudine greşită, dragilor.
Aşadar, Vitalie Cojocari, licean, clasa a 12, profil real, liceul Onisifor Ghibu din Orhei. Dumnezeu să-i dea sănătate profesorului Boguş. Un prof exemplar de matematică. Pe vremea aceea îl uram. Era campionatul european de fotbal, iar el, cu câteva săptămâni înainte de BAC-ul la mate, ne ţinea în clase şi rezolvam integrale, derivate, matrice, ecuaţii şi tot felul de drăcovenii.
Rezultatul? A fost un examen foarte lejer pentru mine. Am rezolvat cu uşurinţă majoritatea punctelor şi doar faptul că eram prea sigur pe ceea ce scriam a făcut să iau 8.5 şi nu 9, aşa cum calculasem. A fost simplu pentru că am învăţat, era să fie complicat dacă nu ştiam. Moldova are nevoie de mai mulţi profi ca domnul Boguş şi nu de copiuţe, de camere de filmat, poliţie sau copii stresaţi. Pentru că stresul, credeţi-mă, nu vine de la camerele de filmat, acestea se găsesc cu nemiluita şi în cluburile unde se distrează micuţii voştri, dragi părinţi. Stresul vine de la necunoaştere şi de la faptul că şcoala moldovenească este în cădere liberă. Cu alte cuvinte, nu se mai face carte.
Ce s-a întâmplat cu BAC-ul în ultimii ani este o altă poveste de groază. Bacalaureatul şi-a pierdut total din valoare. Orice analfabet are o diplomă de BAC în buzunar astăzi. Nu mi se pare corect. Este momentul să revenim la acel examen pe care să-l respecţi, pe care să-l apreciezi şi nu să-l cumperi pe banii de la mami. Să vedeţi, dragi liceeni moldoveni, cum se dă BAC-ul în România, unde, în cea mai mare parte, lucrurile sunt pe bune. Nu fiecare coate goale se poate lăuda că este absolvent de liceu. Unde s-a mai văzut elev care abia silabiseşte şi care are 9 la limba maternă? Doar în Moldova.
În acelaşi timp, nu vreau să dau vina doar pe copiii. Ei chiar nu au nicio vină că şcoala moldovenească este o utopie frumoasă în statistica domnişoarei ministru Maia Sandu. Cineva spunea că reforma şcolii nu se face de la examenele de bacalaureat, adică de la coadă. Copiii din clasa a 12 sunt deja o generaţie pierdută. Haideţi, domnişoara ministru să ne gândim la micuţii de clasa 1. Înţeleg, aţi decis să-i sacrificaţi pe cei mari. Cine nu a învăţat, cine nu a avut noroc de un profesor ca domnul Boguş de la Onisifor Ghibu din Orhei va pica BAC-ul. Dar cu cei mici ce faceţi? Aceştia trebuie să ajungă la Bacalaureat şi să nu solicite dreptul divin de a copia.
Sursa: Blogul lui Vitalie Cojocari
Скопировать ссылку
