Dirk Schuebel: “Obiectivul de liberalizare a regimului de vize nu e departe de a fi realizat”
Ambasadorul Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, a vorbit, într-un interviu video acordat în exclusivitate pentru TRIBUNA, despre perspectivele de aderarea a R. Moldova la UE, ce se întîmplă după încheierea lunii de miere, dar şi prin ce l-a cucerit Republica Moldova.

T: Domnule Schuebel, cum apreciaţi ultimele evoluţii ale Republicii Moldova în raport cu Uniunea Europeană? Mă refer aici la ultima declaraţie a lui Jose Manuel Barosso, Preşedintele Comisiei Europene.
D.S.: Nu cred că este mult de adăugat la cele spuse de Preşedintele Comisiei Europene despre Moldova. Cred că ţara dvs. a progresat considerabil în ultimii trei ani în raport cu Uniunea Europeană şi procesul de integrare europeană.
R. Moldova nu este departe de a încheia negocierile privind Acordul de Asociere. Sîntem într-o fază avansată în negocierile cu privire la crearea Zonei de Comerţ Liber, sîntem în discuţii avansate în ceea ce ţine de liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni şi am încheiat deja acorduri importante precum este cel privind liberalizarea spaţiului avia.
Consider că relaţiile între Moldova şi UE decurg bine, chiar cred că putem vorbi de o relaţie apropiată şi intensă. Şi noi toţi sîntem fericiţi să vedem ceea ce se întîmplă în R. Moldova.
T.: Ce şanse are RM de a semna Acordul de Asociere pînă la finele anului 2013?
D.S.: Republica Moldova are multe şanse în acest sens. Trebuie să continue procesul de reformă şi să respecte angajamentele asumate. Noi toţi, ambele părţi, Moldova şi UE, avem intenţia de a semna Acordul înainte de sfîrşitul anului viitor, la Summit-ul Parteneriatului Estic, care va avea loc în noiembrie, 2013.
T: Semnarea Acordului de Asociere înseamnă şi regim liberalizat de vize cu UE? Ce alte facilităţi va obţine R. Moldova?
D.S.: În primul rînd, e vorba de un Acord care încă nu există, dar la care lucrăm. Semnarea acestuia va însemna asocierea politică şi integrarea economică a Republicii Moldova. Pas cu pas, R.Moldova va deveni parte componentă a pieţei europene. Şi aceasta va aduce numeroase avantaje companiilor moldoveneşti care vor putea să beneficieze de posibilităţile oferite de piaţa europeană care include peste 500 mil. de consumatori.
Negocierile privind liberalizarea regimului de vize sînt separate. Dar am progresat considerabil pe parcursul a doi ani de discuţii şi negocieri. Dacă implementarea va fi făcută cu succes de către RM, atunci înseamnă că liberalizarea regimului de vize nu e departe de a se realiza.
T: În cîţi ani după semnarea Acordului, Moldova ar putea deveni stat membru al UE, cu drepturi depline?
D.S.: Este dificil de spus. Eu de obicei spun că aceasta e o întrebare de „un milion de euro”. Într-adevăr foarte mult depinde de R.Moldova, dar, desigur, avem nevoie de acordul tuturor celor 28 de state. Zic 28 pentru că Croaţia va adera anul viitor. Sînt optimist şi cred că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, R.Moldova va fi membru cu drepturi depline al UE.
T.: Consideraţi că reforma Ministerului de Interne decurge bine? Cum ajută UE în această situaţie?
D.S.: Sînt foarte impresionat de ceea ce a făcut noul ministru Dorin Recean într-un timp atît de scurt. Am văzut schimbări imediate în ceea ce ţine de munca organelor din cadrul Ministerului. A schimbat şeful Poliţiei Rutiere şi a încercat să dea mai multă imagine pozitivă Poliţiei Rutiere, dar şi poliţiei, în general.
Recent, ministrul a spus că a trimis cîte un reprezentant al forţelor de ordine în fiecare din cele 1700 de şcoli din ţară pentru a participa la festivitatea de 1 septembrie, fapt ce îmbunătăţeşte imaginea instituţiei şi arată populaţiei că, de fapt, poliţistul e prietenul lor şi nu, duşman. De cîte ori citesc ştirile, în fiecare dimineaţă, văd că a fost prins încă un infractor.
Este foarte bine că reforma MAI decurge în acest mod şi cred că va continua cu un aşa ministru dedicat.
T: Recent, Comisia Europeană a anunţat că va oferi RM adăugător 28 de milioane de euro şi alte 3,15 mil. euro pentru combaterea efectelor secetei din acest an. Înseamnă aceasta că principiul „mai mult pentru mai mult”, pentru care R. Moldova a optat tot timpul, este aplicat?
D.S.: Prima sumă alocată este aplicarea absolută a acestui principiu valabil pentru ţările care fac parte din Parteneriatul Estic. Şi vreau să vă spun că R.Moldova are prioritate atunci cînd e vorba de aplicarea acestui principiu. Banii au fost alocaţi pentru a susţine bugetul în anumite operaţiuni ce ţin de reformă, în special reforma din domeniul justiţiei.
Sînt optimist şi cred că, dacă R. Moldova va continua în acelaşi ritm, la anul viitor va primi iarăşi o anumită sumă în baza principiului „mai mult pentru mai mult”.
Cea de a doua sumă, de 3,15 mil. euro, a fost identificată drept răspuns la cererea Guvernului R. Moldova privind combaterea consecinţelor secetei care a afectat R. Moldova. Sîntem bucuroşi că doamna Comisar Kristalina Georgieva, în timpul vizitei sale la Chişinău, a anunţat că Moldova va primi această sumă pentru a ajuta populaţia, ţăranii care au avut de suferit de pe urma secetei.
T: Ce proiecte va implementa Delegaţia UE în anul viitor? Sînteţi mulţumit de rezultatele de anul acesta?
D.S.: Cu toţii sîntem mulţumiţi de proiectele implementate. După cum ştiţi, noi muncim cu un buget anual stabilit pentru un anumit sector. Anul acesta vom lansa bugetul pentru sectorul justiţiei, care este unul dintre cele mai importante. Noi avem susţinere financiară în proiecte ce ţin de sectorul apei şi a energiei, pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică. În afară de acestea, mai avem şi alte proiecte interesante. Împreună cu PNUD avem un proiect privind biomasa. Proiectul presupune schimbarea sistemului de la alimentare cu gaze la alimentarea ce implică utilizarea resurselor agricole. Acest fapt ar reduce cheltuielile pentru încălzire. Un alt proiect ţine de activitatea unui grup de consilieri experimentaţi care ajută Guvernul R. Moldova, diferite ministere şi instituţii, la implementarea programului intensiv de reforme care este acum în proces de implementare.
T: Continuă RM să fie o poveste de succes? Şi cum rămîne cu luna de miere - mai continuă sau a luat sfîrşit?
D.S: După luna de miere, tinerii căsătoriţi încep o relaţie fructuoasă bazată pe încredere şi adevăr. Şi acum, în această fază, am dezvoltat o relaţie matură în care nu este totul perfect, dar în care totul merge în direcţia corectă. Sîntem foarte bucuroşi de activitatea Guvernului şi vreau să precizez că noi nu susţinem Guvernul sau un anumit partid - noi susţinem populaţia RM. Printre altele, aceasta implică şi opoziţia, care ar trebuie să fie parte a mişcărilor pozitive ce au loc în Republicii Moldova în ultimii trei ani.
T: Cum petreceţi timpul liber? Ce hobby aveţi?
D.S: Avînd în vedere că relaţiile RM – UE au devenit mai intense, am tot mai puţin timp liber. Atunci cînd găsesc ceva timp liber, îl petrec cu familia. De fiecare dată încercăm să facem ceva interesant, să descoperim ceva nou în ţară, pentru că întotdeauna rămîne ceva nedescoperit. Cînd citim despre locuri din Moldova, ne urcăm în maşină şi mergem să le vedem în realitate. Aveţi o ţară foarte frumoasă şi eu o descopăr ori de cîte ori am ocazia.
T: În ce ţări vă place să călătoriţi? Care sînt ţările Dvs. preferate?
D.S.: În trecut obişnuiam să călătoresc foarte mult. Îmi plac mult ţările din America Latină, precum Peru, Bolivia, Argentina şi, de asemenea, sînt locuri frumoase în Asia, Europa. Destinaţia mea favorită este Roma (Italia), pentru că acolo de fiecare dată aflu ceva nou despre istorie şi cultură. Dar, consider că fiecare ţară are frumuseţile ei şi la fel este şi R. Moldova.
T: Ce vă place în R.Moldova şi ce nu puteţi înţelege aici?
D.S.: Am crescut în Germania de Est, astfel că nu există mari diferenţe de viaţă între generaţia mea şi de aici. În plus, înainte de a veni aici, patru ani am trăit în Ucraina, astfel că viaţa din Moldova nu e o surpriză pentru mine.
Sînt uimit de ospitalitatea oamenilor, peste tot te întîmpină plăcut, îţi oferă cadouri, te invită să guşti ceva bun, de exemplu un pahar de vin moldovenesc excepţional, fructe şi legume. Îmi plac foarte mult fructele şi legumele de aici pentru că ele nu sînt pe bază de chimie ca în Europa. Astfel savurez cele mai naturale fructe ce se vînd în pieţele moldoveneşti.
T.: Vă plac bucatele moldoveneşti? Care e în topul pereferinţelor Dvs.?
D.S.: Îmi plac foarte mult bucatele moldoveneşti, în special carnea şi peştele. Aceste specialităţi, fiind combinate cu mămăligă, sînt ceva în faţa a ce e greu de rezistat.
Vă mulţumim!


