De ce tinerii din Moldova pleacă la studii peste hotare

În condițiile în care șomajul este o problemă stringentă în rândul tinerilor, aceștia își caută viitorul în alte țări plecând la studii peste hotare. Majoritatea dintre tinerii moldoveni ce absolvesc cu succes o universitate străină rămân în țara unde au obținut cunoștințe și deprinderi necesare într-o societate dezvoltată.

Deși în ultimii 5 ani, rata șomajului în rândul tinerilor din Republica Moldova a fost în scădere, aceasta rămâne destul de ridicată. Potrivit datelor pentru anul 2013, din cei 63 mii de șomeri înregistrați o pătrime sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, arată datele unei analize publicate de Agora.

„Cauze ale șomajului în rândul tinerilor sunt lipsa de locuri de muncă pentru cadrele tinere fără experiență, salariile reduse, dar și lipsa de coerență între ce au învățat tinerii pe băncile universităților din țară și cerințele pieței muncii. În atare condiții, mulți dintre tineri decid să plece la studii peste hotare, pentru a-și găsi ulterior un loc de muncă bine plătit în Occident. După studii, de obicei rămân să lucreze peste hotare tinerii foarte și foarte buni. Asta deoarece concurența pe piața muncii din Occident este foarte strânsă și izbândesc doar cei care sunt considerați o resursă rară și utilă de către angajatorii de acolo”, susține autoarea analizei, Daniela Dermengi.

Sursa citată mai menționează că la ora actuală este greu de evaluat în ce măsură cresc abilitățile și performanța tinerilor plecați la studii peste hotare, dar și faptul că nu există o statistică clară privind numărul tinerilor care revin în țară după studii. „Nu putem spune cu exactitate în ce măsură are de suferit Republica Moldova de pe urma exodului de creiere. Cert este faptul că migrația rămâne un fenomen trist pentru țara noastră, cu efecte social-economice care pe termen lung vor fi din ce în ce mai greu de suportat. Îmbătrânirea populației și raportul dintre salariați și șomeri sunt deja probleme stringente ale Republicii Moldova, care vor creea pe viitor dezechilibre bugetare importante, dar și o povară pentru tinerii care vor fi impuși de sistem să muncească pentru întreţinerea unui număr tot mai mare de bătrâni”, mai scrie Daniela Dermengi.

Autoarea vine și cu unele sugestii pentru instituțiile responsabile din țara noastră.

„Autoritățile au în fața lor sarcina de a asigura pentru tinerii rămași acasă o educație bună, corelată cu piața muncii și cu necesarul de existență. De asemenea, să ofere oportunități de angajare preferențială pentru tinerii ce au obținut diplome de studii peste hotare. Nu în cele din urmă, statul trebuie să lucreze asupra mediului antreprenorial, astfel încât tinerii cu inițiativă să reușească să fie proprii lor șefi, să fie investitori, generatori de locuri de muncă și să lucreze în beneficiul economiei Republicii Moldova”, conchide analistul economic.