De ce se cheltuiesc bani cu nemiluita pentru aurul popilor

Urmăream cu multă scârbă maşinile luxoase ale popilor care au venit să-l întâmpine pe Kiril şi mă gândeam: oare câte guri ar fi hrănit, oare câte operaţii salvatoare de vieţi s-ar face, dacă popii ar decide să-şi vândă maşinile super-premium? Sunt sigur: foarte, foarte, foarte multe.

Mă dezgustă tot acest spectacol al popilor care îl înconjurau pe Kiril în vizita sa oficială. Când îi vezi pe toţi, atât de bine hrăniţi, atât de îndestulaţi, cu ceasuri de zeci de mii de euro la mâini, fără să vrei te gândeşti la copiii murdari, prost hrăniţi şi semianalfabeţi din Moldova. De ce se cheltuiesc bani cu nemiluita pentru aurul popilor şi cu ţârâita pentru nevoile unor îngeraşi?

Mă cuprinde o greaţă profundă când văd că patriarhul, teoretic un supus umil al bisericii, este primit cu onoruri militare şi este păzit de sute de poliţişti. De ceeeee? Cele pământeşti nu ar trebui să-i fie străine? Onorurile, mândria nu sunt păcate? Paza nu este asigurată de cel de sus, iar viaţa lui Kiril nu este în mâinile Domnului? Probabil că răspunsul este evident pentru toată lumea: popii, mitropoliţii, patriarhii nu sunt decât nişte politicieni aleşi pe viaţă în anumite funcţii.

Politicienii, pe care chipurile îi alegem în mod democratic, au nevoie de ajutorul acestor politicieni religioşi să ţină poporul în întuneric, în manipulare crasă. Ce dovadă mai bună vreţi în acest sens, decât fastul cu care este primit cetăţeanul Kiril? Dar există şi alte dovezi la vedere. La fiecare sărbătoare mare, la fiecare Paşte, politicienii pozează în credincioşi dârji. Stau pe lângă mitropolit în bătaia camerelor de filmat. Plătesc aducerea focurilor sfinte. Totul în numele sfântului rating şi a popularităţi printre votanţii naivi.

Oare ei nu sunt muritori de rând? De ce trebuie să stea în faţă? De ce nu stau la coadă la aghiazmă ca toţi cetăţenii? Oare în faţa popilor, fraţii lor, politicienii, nu sunt pe picior de egalitate cu ceilalţi cetăţeni? Se pare că nu. Aşadar, cetăţene Kiril, go home! Nu prea mă face fericit prezenţa ta în Moldova.

Dimpotrivă. Ştii, Kirile, cât costă un botez la o biserică din Moldova? Una mie de lei. Ştii cât costă o înmormântare? Tot pe acolo? Unde se duc toţi aceşti bani, în condiţiile în care, biserica nu taie chitanţă, nu dă bon? Cum se face că angajaţii mitropoliei Moldovei au maşini de lux, vile în cartiere exclusiviste? Kirile, lasă-ne în durerea şi sărăcia noastră.