De ce boli suferă moldovenii și ce vicii au

Potrivit studiului, principalii fumători sunt bărbații care consumă, în medie, câte 17 țigări pe zi, iar femeile - câte 11 ţigări. Ţigările fabricate sunt principalul produs din tutunul consumat. 

Totodată, o cincime din populație a fost antrenată în consumul episodic abuziv de alcool, iar 62% este consumatoare curentă de alcool.

Experții au menționat că, deși studiul a fost realizat în perioada octombrie-noiembrie 2013, când fructele și legumele se întâlnesc la tot pasul, totuși intervievații au răspuns că nu le prea consumă. Astfel, două treimi din populație (66,6%) manâncă mai puțin de 5 porții de fructe și legume pe zi.Cercetarea a scos în evidență că fiecare a treia persoană (30,3%) are trei şi mai mulţi factori de risc pentru bolile netransmisibile, iar acest risc creşte proporţional vârstei. Bărbaţii sunt mai afectaţi (35,2%) în comparaţie cu femeile (25%). 

Respectiv, patru din 10 persoane au hipertensiune arterială, trei din 10 persoane au colesterolul total în sânge mărit, una din 10 persoane are glicemia bazală ridicată. Din cauza că una din 10 persoane este insuficient activă fizic şi doar o pătrime din populație este angajată în activitate fizică viguroasă, 56% din populație este supraponderală, inclusiv 23% - obeză, mai scrie în raport.

„R. Moldova a realizat pentru prima dată un astfel de studiu, punând baza sistemului național de supraveghere a bolilor netransmisibile şi a factorilor de risc al acestora. Rezultatele studiului vor servi la stabilirea indicatorilor de start pentru factorii de risc comportamentali principali ai bolilor netransmisibile în documentele de politici publice naţionale a acţiunilor intersectoriale de reducere și control al acestor factori”, a declarat ministrul Sănătății, Andrei Usatâi.

Colectarea datelor în teren s-a efectuat în perioada 30 septembrie - 9 noiembrie anul trecut pe un eșantion de 4 807 persoane adulte.Studiul a fost realizat de Centrul Naţional de Sănătate Publică, sub îndrumarea Comitetului Coordonator STEPS stabilit în cadrul Ministerului Sănătăţii, cu suportul financiar acordat de Uniunea Europeană şi cu fonduri suplimentare oferite de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii.