Daniela Terzi-Barbăroşie: „O femeie-preşedinte va dezamorsa iscusit conflictele şi supărările”

Daniela Terzi-Barbăroşie vorbeşte despre numărul mic de femei implicate în politică, de ce nici un partid mare nu are în calitate de Preşedinte o femeie, dar şi dă mai multe nume de femei care ar putea ocupa cu succes postul de Preşedinte al ţării.

- Știm că sînteți printre cei care promovează implicarea mai activă a femeilor în politică. Ce succese ați înregistrat?

- Da, atît ca reprezentantă a Centrului “Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD), cît şi ca cetăţeană a acestei ţări, sînt foarte interesată de sporirea participării femeilor în procesele de luare a deciziilor, iar politica este un domeniu în care luarea deciziilor poate fi exersată cel mai bine şi cu cele mai evidente rezultate.

Dacă e să ne uităm la cifre, din păcate, atît după alegerile locale, cît şi după cele parlamentare, nu prea avem cu ce ne lauda: în Parlament şi în Guvern avem mai puţine femei decît acum 5 ani, iar la nivel local situaţia s-a “îmbunătăţit” doar cu o jumătate de procent. Chiar dacă cantitatea nu bucură, calitatea femeilor din politica actuală este foarte bună şi cred că este de apreciat faptul că, graţie lor, vocile feminine sînt acum şi auzite, nu doar ascultate sau folosite pe post de portavoce a partidului sau liderului. Competenţele multiple şi profesionalismul doamnelor din politica moldovenească determină o schimbare la faţă a politicului, per ansamblu şi acest lucru va impulsiona, în timp, şi alte femei să se implice în luarea deciziilor, şi, totodată, va schimba atitudinile discriminatorii în raport cu participarea politică a femeilor. Un lucru extrem de important este faptul că în ultimii 2-3 ani s-a lucrat mai mult cu femeile din zonele rurale în scopul abilitării acestora pentru activism civic, economic şi politic, iar cele semănate în cadrul mai multor proiecte realizate de CPD şi alte organizaţii deja au început să dea roade.

În opinia mea, în ţara noastră, în ultimii doi ani s-a dezvoltat o înaltă responsabilizare politică şi socială cu privire la participarea politică a femeilor şi acest lucru este extraordinar. În cîţiva ani, graţie acestor angajamente asumate şi mai multor metamorfoze axiologice prin care trece opinia publică din RM, vom avea în politică o configuraţie de gen foarte diferită de cea de acum. Şi vom avea cu toţii doar beneficii din asta, deoarece sporirea participării femeilor în luarea deciziilor merge mînă-n mînă cu modificarea agendei de lucru, nu doar prin umanizarea proceselor politice, ci şi prin prioritizarea domeniilor sănătăţii, educaţiei, sferei sociale, care de fapt, vizează într-o măsură imediată şi directă cetăţenii.

- De ce nu avem femei la conducerea celor mai mari partide din Moldova?

- Nu ştiu să vă răspund la această întrebare. Pot doar presupune că multe dintre femeile active din partidele mari, se eschivează şi vor continua să se eschiveze de la preşedinţia unui partid politic pînă cînd nu se va demitiza întreg domeniul puterii. Şi, probabil, la fel de multe femei, pur şi simplu nu sînt promovate în aceste funcţii. În special pentru că, deocamdată, nu există pîrghii legale (de ex. cotă de reprezentativitate de 30%, prevederi statutare etc.) prin care acestea să aibă acces egal la funcţii în interiorul partidelor.

La noi lumea încă mai crede că politica este apanajul bărbaţilor, că doar lor le reuşeşte gestionarea şi exercitarea puterii, şi că femeile ar face bine să rămînă la cratiţă. Stereotipurile de gen încă persistă. Discriminarea de gen e încă la ea acasă în RM. Îmi pare rău pentru partidele care împărtăşesc convingeri misogine, avînd atîtea doamne profesioniste în partid.

Deşi cele mai mari partide din Moldova nu au femei-preşedinte, toate aceste partide au femei în funcţie de vice-preşedinte, ceea ce deja este expresia clară a recunoaşterii meritelor acestora. În acelaşi timp, prin aceasta, partidele transmit un mesaj important şi alegătorilor: patriarhatul nu mai este ideologia căreia ne supunem, iar valorizarea femeilor deştepte şi competente va conduce în timp la destructurarea paradigmei subordonării sociale a femeilor, ceea ce va transforma fundamental societatea.

- O femeie-președinte ar fi o soluție?

- O femeie deşteaptă este întotdeauna soluţia. Da, sînt absolut convinsă de faptul că o femeie-preşedintă va demitiza politicul. Şi da, sînt convinsă că, în situaţia creată, o doamnă va dezamorsa iscusit conflictele şi supărările, reuşind să faciliteze dialogul constructiv şi negocierile atît de necesare proceselor politice, dar şi să devină o figură admirată de popor. Deşi tentaţia autoritară este încă mare printre cetăţenii ţării noastre, viziunile asupra leadership-ului sînt într-un amplu proces de transformare , iar de aici şi o mai mare disponibilitate la moment, pentru o Preşedintă, în loc de Preşedinte.

- Dați-ne cîteva nume.

- O, cunosc multe! Şi am o admiraţie deosebită pentru ele: Natalia Gherman, Natalia Vrabie, Stela Mocan, Ana Gheorghiu, Lorina Bălteanu, Catinca Mardarovici, Elena Burcă, Ala Mîndîcanu, Maia Sandu, Alina Radu, Natalia Catrinescu, Corina Cepoi, Ludmila Andronic, Silvia Saca, Jana Costachi. Iar din politica actuală: Liliana Palihovici, Loretta Handrabura, Valentina Buliga, Valentina Stratan, Corina Fusu, Zoia Jalbă, Alexandra Can şi Natalia Nirca.

- Cum marcați ziua de 8 martie?

- Imi place foarte mult ziua de 8 martie. O consider sărbătoarea mea profesională. Îmi plăcea şi în copilărie, cînd nu înţelegeam mare lucru, dar eram tare încîntată de atitudinea vădit îmbunătăţită a aşa-zisului sex tare faţă de aşa-zisul sex frumos. Îmi place în mod special acum, după ce am înţeles rostul acestei sărbători: recunoaşterea şi respectul pentru realizările femeilor. Regretul meu este că, deşi această zi se sărbătoreşte de mai bine de o sută de ani, ea continuă să fie trivializată şi redusă la banalul „Dragi femei, noi vă iubim şi nu putem trăi fără voi”, însoţit solemn de un buchet de flori.
În toţi anii de cînd sînt implicată în activităţi de promovare a egalităţii de gen, adică de aproape un deceniu, sărbătoresc protestînd – organizam vreo manifestare de profil sau muncind, avînd în vedere că este o perioadă în care mai mult ca oricînd sînt invitată să vorbesc despre problemele femeilor. De rîs şi de plîns această constatare.

În acest an însă, am o ocazie deosebită să mă alătur mişcării globale de celebrare a Zilei de 8 martie, avînd în vedere faptul că, la invitaţia UN Women, voi merge la ONU, să particip la lucrările Sesiunii a 56-a a Comitetului pentru Statutul Femeilor, care în acest an are ca temă centrală abilitarea femeilor şi, împreună cu alte colege din ţările vecine, voi face o prezentare despre femeile din zonele rurale din Republica Moldova.