DW: Moldova s-ar putea confrunta cu o criză similară celei din 1998

Experţii dau vina pe proasta gestionare de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) a efectelor survenite ca urmare a prăbuşirii economice a Rusiei, scrie dw.de.

Leul moldovenesc s-a depreciat în ultima perioadă cu mai mult de 30% în raport cu moneda euro şi USD, iar tendinţa se menţine. Intervenţiile valutare pe piaţă, operate de BNM, nu au redresat situaţia. Instituţiile bancare par să fi format grupuri care afişează acelaşi curs de vânzare-cumpărare a dolarului. Fenomenul este unul periculos. Potrivit ex-ministrului moldovean al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, această mişcare ar putea marca începutul unei „coordonări brutale” a cursului valutar.

Pe de altă parte, BNM susţine că nu a emis nici un ordin de plafonare a cursului valutar şi că pur şi simplu „băncile încearcă să găsească un curs de echilibru”. La rândul său, preşedintele Ligii bancherilor din Moldova, Dumitru Ursu, a comunicat pentru „agora.md” că abia peste o săptămână ar putea fi trase anumite concluzii. El a dat asigurări că nu există nici un fel de înţelegeri între bănci.

Pe de altă parte, „Wall Street-Moldova” scrie că „deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacităţii de plată a populaţiei şi asupra întregii economii naţionale”, iar unii experţi susţin că Moldova se află în faţa unei crize puternice, similare celei din 1998. Cel mai mult vor avea de suferit de pe urma devalorizării leului întreprinderile care depind mult de importurile de materie primă, care vor fi nevoite să majoreze preţurile. Sectorul bancar va fi afectat din cauza majorării volumului creditelor neperformante. Sunt afectate acele persoane fizice care au venituri în lei, dar trebuie să facă plăţi în valută străină. Este vorba, în special, de acea categorie a populaţiei care plăteşte chirie. În plus, se aşteaptă o scăderea a preţurilor la imobile din cauza scăderii puterii de cumpărare a populaţiei, creşterea stocurilor de mărfuri şi a ratei şomajului. Vor scădea intrările în buget din taxele vamale şi impozitarea agenţilor economici. Va creşte deficitul bugetar şi datoria internă din cauza finanţării suspecte şi păguboase cu 6,5 miliarde lei a „Băncii de Economii”, „Unibank” şi „Banca Socială”, sumă neacoperită.

Potrivit experţilor, încercarea BNM de a da vina pe situaţia din regiune nu este justificată. Factorul principal este de ordin intern. Principala problemă rămâne datoria internă apărută ca urmare a creditării suspecte a celor trei bănci. „Intrăm într-o criză foarte puternică! Poate asemănătoare celei din ’98”, atenţionează sursa citată.

BNM susţine că principalul motiv al deprecierii leului a fost nivelul slab de acoperire a cererii de către ofertă, fapt cauzat de restricţiile economice (embargourile) impuse de Rusia, precum şi de diminuarea remitenţelor de la moldovenii care muncesc în Rusia.

Potrivit ex-premierului Republicii Moldova, Ion Sturza, aproximativ 600 milioane de lei „au luat drumul Moscovei” ca urmare a stângăciei BNM. El l-a acuzat pe guvernatorul Dorin Drăguţanu de „complicitate la delapidarea băncilor din Republica Moldova, la spălarea a peste 25 miliarde USD în situaţia tranzitului banilor prin băncile din Moldova în răsunătorul caz Magniţky”. „Cum putea BNM să limiteze oferta de lei, când au fost pompate 3 miliarde de lei din aer – bani care s-au dus pe piaţa valutară şi care au fost scoşi din reţea spre Rusia? Aşa se salvează moneda? Prin scoaterea banilor din ţară? Nu există nici o scuză pentru BNM pentru acest mega-rateu. Republica Moldova are o legislaţie extrem de dură, care impune nişte reguli foarte clare în ceea ce priveşte prudenţa financiară, controlul şi transparenţa în sistemul bancar. Această legislaţie trebuia pur şi simplu aplicată. Acest rateu al echipei de management de la BNM va avea repercusiuni politice şi economice foarte dure”, consideră Ion Sturza.