Cum sunt distribuite dosarele în instanțele de judecată

Doar că în acest moment, vreo jumătate din instanțele de judecată de la noi, din diverse motive, nu folosesc acest program, dosarele fiind distribuite manual. 

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) se pare că aprobă tacit comportamentul magistraților, scrie zdg.md.

Programul presupune gestionarea și distribuirea electronică a tuturor dosarelor care ajung în instanță printr-un simplu click. Pe lângă varianta automată de repartizare a dosarelor, judecătorilor li s-a lăsat și varianta manuală de distribuire, pe care aceștia urmau să o utilizeze atunci când programul ar întâmpina probleme. 

Ultimele rapoarte ale organizațiilor din domeniul justiției arată că varianta manuală a programului este cel mai des folosită de către președinții instanțelor de distribuire a dosarelor. Cel mai frecvent ei își motivează alegerea invocând nefuncționalitatea în programul de distribuire automată. Cele mai dese „refuzuri” sunt înregistrate la Chișinău, acolo unde sunt și cele mai multe și mai importante dosare.

„Cei din Chișinău spun că programul automat nu repartizează dosarele uniform și că, deseori, e nevoie de ajustarea sarcinilor între judecători. Îmi este greu să înțeleg o astfel de abordare, mai ales că niciodată nu s-a încercat să se aplice sistemul ca să se ajungă la concluzia că mecanismul funcționează insuficient. Totuși, chiar dacă la început mecanismul nu funcționa prea bine, judecătorii puteau oricând să vină cu propuneri de îmbunătățiri. Acest lucru nu s-a făcut de 3-4 ani, iar acest fapt vorbește despre aceea că s-a evitat implementarea plenară a sistemului”, susține președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Vlad Gribincea. 

Experții în IT care au analizat programul spun că acesta are mai multe lacune, putând fi ușor manipulat. Astfel, pentru ca un dosar să ajungă unde trebuie, cel care distribuie îl poate repartiza repetat, dacă acesta nu a ajuns din prima la judecătorul dorit. O altă modalitate de manipulare este blocarea judecătorilor la care dosarul nu trebuie să ajungă sau includerea lor în lista celor incompatibili. Totuși aceste manipulări devin vizibile în program, iar cei de la CTS le pot vedea. Dar aceștia le văd și le verifică doar atunci când există solicitări pentru a face acest lucru. Dacă asemenea solicitări nu există, manipulările programului, deși sunt înregistrate, nu folosesc la nimic. 

„CSM nu verifică de la A la Z cum se distribuie dosarele. Noi am recomandat CSM-ului să efectueze un control global și să stabilească cum sunt distribuite dosarele. Nu ar trebui să ajungem la sancțiuni disciplinare. Trebuie să fie transmis un mesaj foarte clar: situația nu va fi tolerată. Lipsește un regulament strict, care să nu lase alternative  și după asta, să urmeze controale, în toate instanțele. De ce CSM nu face asta? Probabil pentru că nu consideră acest lucru prioritar”, mai subliniază Gribincea. 

Președintele CSM, Nichifor Corochi, a precizat că activitatea PIGD este reflectată în fiecare notă a inspecției judiciare. „Nu faceți concluzii pripite”, a declarat el, pentru Ziarul de Gardă. 

În 2010, în cinci dispoziții de intentare a procedurilor disciplinare a fost invocată nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a dosarelor, iar în 2011, numărul acestora s-a ridicat la zece. Anul trecut însă, doar trei proceduri disciplinare au fost inițiate de membrii CSM pentru nedistribuirea aleatorie a dosarelor. Multe proceduri însă au fost sistate pe parcurs, iar în cazurile în care s-a mers până la capăt, judecătorii s-au ales, în marea lor majoritate, doar cu mustrări. 

Cât privește cheltuielile alocate întreținerii programului, la început, din bugetul de stat, au fost alocați circa 900 de mii de lei. Pe parcurs, însă, sumele au crescut. În anul curent urmează să fie cheltuiți 1,6 mln. de lei.