Crimele de la Durleşti şi Ialoveni: Un dosar cu 6 morţi şi 8 atacuri cu o armă de vânătoare

Toate aceste atacuri au avut loc într-un perimetru restrâns din preajma localităţilor Durleşti şi Ialoveni. Această ipoteză e anchetată de un grup de poliţişti şi procurori care, după şase ani şi jumătate de la înregistrarea ultimei infracţiuni din această serie, continuă să-l caute pe atacator. „Da, a trecut mai mult timp, dar şi noi am devenit mai buni”, susţine Denis Rotaru, procuror de caz, care este sigur că, într-un final, autorul crimelor va fi descoperit, scrie Ziarul de Gardă.

În iulie 2007, într-o plantaţie de viţă de vie din Durleşti, mun. Chişinău, un bărbat este împuşcat mortal, iar altul – rănit cu o armă de vânătoare. La scurt timp, de crima respectivă era acuzat Andrei Crăciun, care locuia în zonă, condamnat ulterior la 21 de ani de închisoare. În 2012, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a trimis dosarul acestuia la rejudecare, pentru că nu existau probe care să-l incrimineze. În 2013, Curtea de Apel (CA) Chişinău l-a achitat pe Crăciun, iar în 2017, acesta a fost despăgubit de stat cu 1,5 milioane de lei pentru că a stat cinci ani în detenţie fără să-i fie demonstrată vina. Tot în 2017, procurorul Lilian Cociu, procuror pentru exercitarea urmāririi penale pe cazuri excepţionale din cadrul Procuraturii Generale (PG), care a gestionat dosarul lui Crăciun, a fost trimis în judecată pentru „tragerea cu bună ştiinţă la răspundere penală a unei persoane nevinovate”. În prezent, procurorii investighează crima din iulie 2007 din Durleşti ca fiind prima infracţiune comisă de cel care, în anii următori, urma să ucidă alte cinci persoane, inclusiv doi copii, după un scenariu similar, trăgând dintr-o armă de vânătoare.

„Dacă stăteau într-un loc izolat, nu ştiu dacă mai erau în viaţă”

La 10 septembrie 2010, pe traseul Ialoveni-Chişinău a fost depistat un automobil cu două cadavre, cel al lui Valeriu Croitoru şi al Marianei Jimbei

„A doua infracţiune pe care o investigăm s-a produs în mai 2009, tot într-o vie. Într-un automobil a fost depistată o persoană împuşcată în cap. Erau patru împuşcături. Următoarea infracţiune: o persoană se afla în automobil, iar aproximativ pe la orele 3 noaptea, cineva i-a stricat uşa automobilului cu arma, el s-a speriat, dar a reuşit să fugă. I-a fost furat magnetofonul din maşină. Considerăm că, în acest caz, singurul lucru care l-a ajutat pe acest bărbat să scape cu viaţă a fost faptul că el era parcat printre case. Dacă automobilul era într-un loc izolat, acea persoană nu mai era vie”, precizează Denis Rotaru, indicând locul următoarei infracţiuni. „Următoarea a avut loc în septembrie 2010. Pe traseul Ialoveni-Chişinău se depistează un automobil cu două cadavre – masculin şi feminin”, zice acesta.

Olga Câşlaru şi Ilie Racu au fost găsiţi împuşcaţi în apropierea unei mănăstiri din Durleşti la 1 aprilie 2011

Fără a oferi nume, acuzatorul de stat face referire la moartea Marianei Jimbei, de 18 ani, şi a lui Valeriu Croitoru, de 31 de ani, găsiţi împuşcaţi, lângă maşină, pe traseul Leuşeni-Ialoveni-Chişinău pe data de 10 septembrie 2010. Fata era dezbrăcată, la câţiva metri de bărbat, care era cu faţa în jos. A fost prima crimă care avea să şocheze opinia publică. Au urmat altele. „În noiembrie 2010, pe str. Ialoveni, era parcat un automobil în care erau două persoane. Cineva s-a apropiat de ei, i-a ameninţat cu arma. Considerăm că şi ei au rămas în viaţă pentru că în jur erau case. Dacă ar fi stat într-un loc izolat, nu cred că mai erau în viaţă”, zice procurorul Denis Rotaru. „Urmează omorul copiilor de la Mănăstirea Sf. Andrei, comis în noaptea din 31 martie spre 1 aprilie 2011”. Acuzatorul de stat face referire la al doilea dublu asasinat care a zguduit societatea. La 1 aprilie 2011, oamenii legii au descoperit două cadavre într-un automobil, în apropiere de Mănăstirea Sf. Andrei din Durleşti. Şoferul maşinii, Ilie, un băiat de 19 ani, elev în clasa a 12-a, fusese împuşcat de două ori, iar corpul său a fost găsit în portbagajul automobilului. Prietena tânărului, Olga, de 15 ani, dezbrăcată până la jumătate, a fost împuşcată în ceafă.

Iulie 2011: „Considerăm că a fost ultima crimă din această serie”

Oamenii legii suspectează că autorul celor cinci infracţiuni enumerate mai sus nu s-a oprit aici, deşi, despre aceasta nu s-a vorbit, până acum, în public. „În mai 2011, lângă lacul din Ialoveni, două persoane erau într-un automobil. Se apropie o persoană, strică fereastra şi împuşcă. Ambii au reuşit să fugă. Persoana de gen masculin s-a ales cu traume mai uşoare, fiind împuşcat în spate, pe când fugea”,relatează Denis Rotaru. „Şi, mai avem, în iulie 2011, o tentativă de omor. O persoană intră în casa cuiva, fiind văzută de către proprietar. Atunci proprietarul casei a fost împuşcat de patru ori din spate. A rămas viu, slavă Domnului. Considerăm că aceasta a fost ultima crimă din această serie”, precizează procurorul, menţionând că toate aceste infracţiuni au avut loc pe un perimetru de câţiva kilometri, în toate fiind folosită o armă de vânătoare cu ţeava lisă.

Dosarul în care se investighează crimele de la Ialoveni și Durlești are nu mai puțin de 51 de volume

„Acestea sunt infracţiunile despre care noi considerăm că fac parte din aceeaşi serie. Presupunem că aceste crime au fost comise de aceeaşi persoană. Există mai multe probe care demonstrează acest fapt. Toate aceste infracţiuni, la moment, sunt nedescoperite. Iniţial, pe fiecare din aceste infracţiuni au fost deschise dosare penale separate. După ce s-au făcut investigaţii, ţinând cont că există o conexiune între ele, au fost conexate într-o singură procedură. Acum, e un singur dosar penal în care se investighează toate aceste infracţiuni”, menţionează Denis Rotaru. El susţine că în toate cele opt atacari s-a folosit o armă de vânătoare cu ţeava lisă, iar toate episoadele au elemente comune.

Harta cu locurile crimelor din biroul INI: „Ne întâlnim în fiecare zi”

Pentru a ne demonstra că la aceste cazuri se mai lucrează, deşi opinia publică nu este informată despre mersul anchetei, împreună cu procurorul Denis Rotaru şi cu Evgheni Balîca, şef adjunct al Direcţiei Combatere Crime Grave din cadrul INI, am ajuns într-un birou din incinta INI, acolo unde, susţin cei doi, practic zilnic au fost şedinţe pe marginea crimelor de la Durleşti şi Ialoveni. Pe drum, cei doi vorbesc despre criminali în serie din Federaţia Rusă şi SUA şi despre literatura de specialitate pe care au consultat-o în această perioadă, doar pentru a fi mai aproape de urmele criminalului.

Pe peretele biroului de la INI găsim o hartă a oraşului Chişinău, iar în zona Durleşti-Ialoveni, pe o rază de câţiva kilometri, sunt marcate 8 locaţii, fiecare având înregistrată denumirea unui dosar penal, iniţiat pe faptul producerii unei infracţiuni. „E un grup din 12 persoane care lucrează la acest dosar. De la INI sunt cinci persoane. În fiecare zi ne întâlnim în acest birou şi planificăm acţiuni concrete, pe zi, sau dacă sunt de lungă durată, pe o anumită perioadă de timp. Descoperirea acestor crime e prioritară pentru noi. Abordarea cu care vin unii, că s-au dat uitării aceste infracţiuni, nu este corectă”,susţine Igor Zglavuţă, şeful Direcţiei Combatere Crime Grave din cadrul INI. „Când au fost făcute ultimele acţiuni procesuale pe aceste dosare? Astăzi (marţi, 6 februarie) şi ieri (luni, 5 februarie 2018). Uitaţi-vă aici. Eu nu am cunoscut despre această întrebare. Ce scrie? Miercuri, şedinţă Durleşti. Miercuri la ora 17.00 ne adunăm, tot grupul, şi discutăm tot ce avem. Se raportează tot ce este şi se fac planurile pentru viitor”, susţine şi adjunctul său, Evgheni Balîca.

Denis Rotaru lucrează pe dosarul crimelor de la Durlești și Ialoveni din anul 2011

„Lumea e dispusă să discute şi să colaboreze cu noi pe aceste cazuri. Chiar sunt persoane responsabile în societate, care acordă un ajutor poliţiei atunci când află ceva”, continuă Balîca, întrerupt de procurorul Rotaru. „Noi suntem ferm convinşi că inclusiv cu ajutorul oamenilor o să descoperim această infracţiune. Infracţiunea asta nu ţine doar de poliţie sau procuratură, ea ţine de noi toţi. Din partea noastră şi cu puterile pe care le avem, vă asigur că facem totul. Vă asigur, pe aceste cazuri lucrează cei mai buni specialişti. Majoritatea persoanelor implicate în investigarea acestor cazuri au experienţă şi cunosc foarte bine situaţia. Facem tot posibilul şi imposibilul ca făptuitorul acestor acţiuni să fie descoperit”, menţionează procurorul. „Da, a trecut mai mult timp, dar şi noi am devenit mai buni”, e sigur acesta. La fel de sigur e că, într-un final, autorul infracţiunilor va fi descoperit. „Dacă l-am avea în faţă, am şti cu siguranţă că este el”, zice Rotaru, citat Ziarul de Gardă.

Crimele s-au oprit în iulie 2011

Denis Rotaru, procurorul de caz, membru al grupului care investighează crimele de la Durleşti şi Ialoveni.

− Câte volume are acum acest dosar?

− Sunt vreo 51 de volume. Credeţi-mă că, o dată-n lună, eu pot să cos un nou volum. Nu sunt neapărat audieri. Se face foarte multă analitică, care nu tot timpul intră în dosar, dar ea rămâne în cap, pe nişte foi pe care noi ne notăm anumite idei.

− A fost lansată anterior, în spaţiul public, ipoteza că de acest dosar profită procurorii şi poliţiştii care fac percheziţii, interceptează telefoanele oamenilor, fără ca cei interceptaţi să aibă vreo legătură cu aceste crime. Dosarul a fost un pretext pentru aceste acţiuni. Persoanele se includ în dosare ca să li se dea acțiunilor respective o legalitate.

− Vă declar cu toată responsabilitatea că acest fapt este exclus. Fiecare acţiune care se efectuează pe această cauză penală e bine gândită, calculată. Noi nu putem să ne permitem să facem ilegalităţi. Ca o dovadă la asta. Aţi auzit vreodată pe cineva să scrie vreo plângere că măcar a fost percheziţionat ilegal sau că i-au fost interceptate ilegal telefoanele în legătură cu aceste crime? În cazul fiecărei persoane la care s-a ajuns şi s-a efectuat în privinţa ei vreo acţiune procesuală sau vreo măsură specială de investigaţie au existat elemente suspecte. Dacă avem suspecţi, suntem obligaţi să întreprindem toate măsurile legale. Aceste dosare nu stau undeva închise, ascunse, iar dacă nu azi, atunci mâine sau poimâine, dacă s-a făcut o ilegalitate, ea va ieşi la iveală. Noi ne asumăm responsabilitatea pe acest dosar. În fiecare zi facem acţiuni, dar nu se fac şi activităţi ilegale. În general, percepţia efecuării măsurilor speciale de investigaţie abuzive e greşită, pentru că nu-i atât de uşor să autorizezi o măsură, o interceptare sau o percheziţie. E nevoie de o autorizare de la judecătorul de instrucţie, iar atunci când te duci la el, trebuie să ai probe. Niciun judecător nu va accepta demersul fără probe.

− Se ştie că, în R. Moldova, judecătorii de instrucţie aplică foarte rapid mandate de arest.

− Eu nu ştiu. De la mine, de fiecare dată, se cer probe. Şi la alţi colegi e aşa.

− Nu fac copy-paste din demersul procurorului?

− Dacă demersul este argumentat, de ce să nu facă trimitere la el? Până la urmă, în ce temei face încheierea: nu în urma demersului procurorului?

− Revenind la seria de crime. Ea s-a oprit practic în 2011. Cum explicaţi?

− Da. E adevărat. Sunt mai multe posibile cauze din care noi credem că ele s-au oprit, dar sunt lucruri care ţin de urmărirea penală şi nu vi le pot spune. Risc să prejudiciez ancheta, dacă spun. Evident, acest gen de infracţiuni s-a oprit. Din 2011 până acum, infracţiuni şi tentative de acest gen şi după aceleaşi metode, în R. Moldova, nu au mai fost comise. Fiecare omor e la control. În momentul în care noi auzim că un om a fost împuşcat în R. Moldova dintr-o armă de vânătoare, automat ne uităm dacă are legătură cu dosarul nostru. Din informaţiile de care dispunem, şi oficială, şi neoficială, din 2011, aşa gen de infracţiuni nu au mai fost săvârşite.

− Câte percheziţii au fost făcute pe aceste dosare până acum?

− Aproximativ 850 de percheziţii.

− Câte persoane au fost documentate, verificate în acest dosar?

− Nu pot să vă spun lista, dar este un număr foarte mare. Mai mult de câteva sute. Sunt multe persoane. Pot să vă spun că în timp ce făceam acţiuni de urmărire penală pe acest dosar, au fost descoperite alte peste 60 de infracţiuni.