Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc pe Sfinţii Constantin şi Elena

Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este prăznuită de către creştinii ortodocşi şi este una cu dată fixă. Cateva tradiţii ale sărbătorii sunt mai vechi decît cele creştine şi au evident altă denumire, în calendarul popular era o dată de începere a anumitor munci, lumea păsărilor inspirand multe activităţi specifice acestei zile.Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena se considerau părinţii Sfintei Cruci. Se mai spune că Împăratul Constantin i-a ajutat pe creştini să intre în legalitate. Potrivit unei credinţe, mama lui, Elena, a descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus într-un loc cu mult busuioc; de atunci, busuiocul ocupă un loc foarte important în viaţa creştinilor.

Sărbătoarea în popor mai este numită Constantin al graurilor. Pentru oamenii de altă dată, această sărbătoare era un hotar, o dată limită care marca încetarea anumitor munci, precum punerea în pămînt a meiului, ovăzului, porumbului, căci ies graurii şi mănîncă grăunţele. Prăşitul în vii trebuia finisat pînă la Constantin Graur sau Constandinu Puilor, zicîndu-se că după această sărbătoare înfloreşte viţa de vie.