Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului

În calendarul popular, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă.

Părinţii Maicii Domnului au fost Drepţii Ioachim şi Ana. Tatăl Fecioarei Maria era un urmaş al regelui David, iar mama, o descendentă din familia preotească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta prorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă - împărătească şi preoţească. Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana au fost ironizaţi şi batjocoriţi de oameni. În Israel, lipsa copiilor era considerată un blestem din partea lui Dumnezeu. Cei doi au hotărât să se retragă pentru post şi rugăciune. Îngerul Gavriil s-a arătat fiecăruia, spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea şi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa.

Potrivit tradiţiei, de Sfânta Maria Mică se fac pelerinaje la mănăstiri şi se duc la biserică fructe, pâine şi lumânări, pentru a fi sfinţite. După această zi, începe semănatul culturilor de toamnă. De Naşterea Maicii Domnului nu se aprinde focul, deoarece, conform credinţei populare, aceasta ar putea duce la boli.

Tot astăzi, în mai multe localităţi din Moldova, printre care Stăuceni din municipiul Chişinău, Căinarii-Vechi din raionul Soroca, Grinăuţi din raionul Râşcani se sărbătoreşte hramul. De asemenea, persoanele cu numele Maria îşi marchează onomastica. În Moldova, 130 de mii de femei au numele Maria, aproape 23 de mii - Mariana, iar peste 20 de mii - Marina. La fel, peste două mii de bărbaţi poartă numele Marin.