Crengile, rămase după ninsorile din aprilie, i-au scăpat de o povară

El şi-a încărcat câteva maşini de crengi rupte de viforul din aprilie, le-a tocat și le-a transformat în peleți, scrie canal2.md.

Una dintre provocările oamenilor care au afaceri cu peleți este găsirea materiei prime. Antreprenorii trebuie să facă o înțelegere cu un agricultor, care să le doneze crengi. În acest an, Mihai Braga a profitat de situaţia că în capitală sunt mai multe depozite de crengi şi a făcut o înțelegere cu Primăria Chișinău. Aşa a reușit să obțină materie primă cât pentru un întreg sezon.

„Sunt cazuri în care agricultorii ne propun contra-plată aceste crengi. Însă tocarea lor este un proces destul de costisitor și sigur că, dacă acestea să fie cumpărate aceste crengi, deja nu se mai merită. Niciodată nu au fost procurate, întotdeauna au fost oferite gratis și noi le-am tocat”, a spus antreprenor, Mihai Braga.

Mihai Braga a început afacerea cu peleţi acum patru ani, investind în ea aproape un milion de lei. În scurt timp, au apărut şi clienţii. Şi acum, în fabrică e forfotă, toţi muncesc.

„Nu aș spune că e greu. Ne convine lucrul. Numaidecât că suntem bucuroși că e acasă. Nu mai facem cheltuieli pentru drumuri”.

Sofia Pârgar, din satul Zâmbreni, Ialoveni, foloseşte peleţii ca materie de încălzire cam de vreo patru ani. Pentru această iarnă, femeia a cumpărat deja două tone de peleți, pentru care a plătit cinci mii de lei. În iernile în care făcea focul cu lemne, cheltuielile ajungeau și la zece mii de lei.

„E mai ușor de făcut focul și dau căldură ca și lemnele. Lemnele sunt mai scumpe și trebuie de tăiat, de căutat transport. E mai costisitor”, a spus locuitoare a satului Zâmbreni, Ialoveni, Sofia Pârgar.

Potrivit reprezentanţilor proiectului Energie şi Biomasă, în perioada 2011-2016, consumul de energie produsă în R. Moldova, din surse regenerabile, a atins cota de 13%, cea mai mare pondere revenind energiei din biomasă. Moldovenii pot înlocui lemnele și cărbunele cu peleți din paie sau coji de răsărită.