Complexul hidroelectric Nistrean poate provoca o criză umanitară și un conflict cu Ucraina din cauza deficitului de apă

Un astfel de scenariu antiutopic pare tot mai real cu un Guvern care își minează propria țară cu o viteză năucitoare, cu o tăcere inexplicabilă a donatorilor și partenerilor de dezvoltare, cu o populație inconștientă de dezastrul care se prefigurează, și mai ales cu o mass-medie somnolentă. Cel puţin asta susțin reprezentanții Institutului de Politici Publice (IPP), cu referire la Acordul de funcționare a nodului hidroelectric nistrean, scrie Independent.md. 

În anul 2017 s-au activizat negocierile moldo-ucrainene pe marginea unui Acord de funcționare a nodului energetic nistrean. Sursele ar urma să compenseze deficitul de generare intern al Ucrainei care apare periodic. Partea ucraineană dorește accesul total la lacul tampon, care dispune de o porțiune care trece și pe teritoriul Moldovei, ce i-ar permite să continue lucrările de consolidare și extindere a acestui lac intermediar astfel încât Centrala Electrică de Acumulare prin Pompaj să fie utilizată ulterior la capacitate maximă.

Acest acord, însă, riscă să producă consecințe dezastruoase asupra alimentării cu apă a 3 milioane de oameni din populația Republicii Moldova inclusiv regiunea transnistreană, a peste 1 milion din populația regiunii Odessa, a degradării și distrugerii ecosistemelor din cursul inferior al râului Nistru și costuri economice enorme pentru identificarea unor surse alternative de apă potabilă.

„Consecințele sunt în special dramatice pentru Republica Moldova, deoarece Nistru reprezintă sursa cheie de apă potabilă a țării. Orașe ca Chișinău, Bălți, Rezina, Soroca, Criuleni, Orhei folosesc această sursă de apă zilnică direct din Nistru. Prin forma în care este propus acest Acord, deșertificarea, eroziunea solului și lipsa apei dulci riscă să devină un fenomen permanent care pot induce o criză umanitară forțată, depopularea teritoriului Moldovei și provoca un conflict permanent cu Ucraina din cauza deficitului de apă. Din acest punct de vedere a afirma că minimum 500.000 de moldoveni pot fi forțați pe termen mediu să-și părăsească țara din cauza lipsei sursei primare de menținere a vieții nu este deloc o exagerare”, spune analist-cercetator pe probleme de energie şi mediu în cadrul IPP, Ion Efros.

În contextul în care apele de suprafață din Moldova sunt limitate din cauza redusă a precipitațiilor, reliefului deluros care cauzează drenarea apelor, gradului de evaporare mare, schimbărilor climatice, scăderea apei în Nistru va afecta grav populația prin faptul că afectează și scăderea apelor de suprafață de pe 67% din teritoriul Moldovei.

Analistul apreciază că, Guvernul a intrat într-un joc de pokker cu ochii închiși, fără a ști cantitatea exactă de resurse de apă strategică a țării, riscând să o epuizeze foarte rapid și fără a avea măcar un plan de identificare a surselor alternative.

„Vor exista două consecințe ale utilizării resurselor de apă subterană, ambele extrem de negative şi anume epuizarea rapidă a apelor care trebuiesc lăsate pentru aprovizionarea populației cu apă în scopuri alimentare și salinizarea solurilor, care vor scoate din circuitul economic terenul agricol. Impactul direct îl va resimți cel puțin 34.7% din populația activă a țării care este implicată în sectorul agricol și un procent și mai mare din populația totală a Moldovei care o folosește în scop alimentar”, o spune analistul.

Conform acestuia, şi mai alarmantă este disponibilitatea apei dulci pe cap de locuitor în Moldova. Strategia de alimentare cu apă și sanitație a Republicii Moldova pentru perioada 2014 – 2028 specifică că „Pragurile recomandate la nivel internaţional definesc volumul de 1700 m3 /locuitor/an drept ,nivelul sigur de disponibilitate a apei dulci regenerabile. Dacă volumul de apă disponibilă este mai mic de 1000 m3 /locuitor/an, lipsa apei poate împiedica dezvoltarea economică şi poate afecta sănătatea şi standardul de viaţă al populaţiei”. Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru aprobat la 17 octombrie 2017 estimează această cifra la 500 m3 /locuitor/an.

Cu alte cuvinte, Moldova deja se află într-o zonă de risc major care afectează dezvoltarea durabilă a populației și economiei sale chiar și fără existența celor 6 hidrocentrale planificate de partea ucraineană sau a altor 4 blocuri de generare suplimentare ale Centralei Hidroelectrice de Acumulare prin Pompaj planificate spre a fi date în exploatare în viitorul apropiat.

Infrastructura energetică de pe segmentul ucrainean al Nistrului datează din anii ’80 ai secolului trecut, se extinde până în prezent și este compusă din câteva facilități. Două hidrocentrale la Novodnestrovsk și Nahoreanî, o Centrală Hidroelectrică de Acumulare prin Pompaj și un lac tampon de reglare a debitului și temperaturii apei în Nistru. Pe lângă această infrastructură, autoritățile ucrainene au anunțat în 2016 construcția a 6 hidrocentrale noi până în 2026. Facilitățile hidroelectrice existente ale Ucrainei pe Nistru produc 4 miliarde de kWh anual, echivalentul consumului anual de electricitate al Moldovei.