Cel mai mare cimitir din Europa este prea mic pentru Chişinău

Pentru a rezolva problema autorităţile au fost nevoite să cumpere un teren de la primăria din Grătieşti, extinderea însă va ajunge pentru cel mult 15 ani. Ca o soluţie se propune construirea unui crematoriu în capitală, însă iniţiativa a iscat neînţelegeri şi asta pentru că arderea răposaţilor este o practică interzisă de biserică, relatează Mesager.

Iniţiativa de construcție a unui crematoriu a fost deja acceptată de municipalitate, doar că implementarea unui astfel de proiect ar costa, în medie, cam 400 de mii de euro. Calculele au fost făcute după modelul crematoriului din Cluj-Napoca, România, edificat în urmă cu doi ani şi care este unul ce corespunde tuturor cerinţelor moderne. Cel din Chişinău urmează să fie amplasat lângă Cimitirul „Sfântul Lazăr”, pe o suprafaţă de opt hectare.

„Crematoriul o să fie construit alături de cimitirul Grătieşti. Iată aici în sus, între pământ arabil şi făşia forestieră. Dacă o să se înceapă construcţia, zona o să fie curăţată, o să fie defrișări pentru construcţie”, a declarat directorul Cimitirului „Sfântul Lazăr”, Valeriu Eni.

Anual, în capitală sunt îngropate până la 50 de urne cu cenuşă. De obicei, cei care apelează la procedura de incinerare sunt nevoiţi să meargă peste hotare, cele mai apropiate crematorii fiind în Ucraina şi România. La Odessa, de exemplu, serviciile de cremaţiune costă circa 400 de euro. În preţ sunt incluse perfectarea tuturor actelor necesare pentru trecerea frontierei, sicriul pentru transportarea decedatului, costurile de transport, arderea propriu-zisă şi urna mortuară.

„La noi nu există impedimente, dacă vorbim din punct de vedere legal, dar marea majoritate suntem creştini ortodocși. Până la urmă omul trebuie să decidă şi în situaţia când nu decide persoana, atunci decid rudele. Lucrul asta este practicat în toate țările lumii”, a explicat directoarea întreprinderii municipale „Combinatul Servicii Funerare”, Ludmila Boțan.

Biserica însă nu priveşte cu ochi buni incinerarea, considerând-o un păcat şi asta pentru că arderea răposaţilor contravine tradiţiilor şi învăţăturii ortodoxe. Procedura este acceptată doar în situaţii excepţionale, de exemplu, atunci când legislaţia unui stat nu permite înhumarea trupurilor, aşa cum se întâmplă în Japonia.  

„Această practică este necreştină şi este dezaprobată de biserică. Sigur că biserica rusă, dar şi biserica română şi-au expus opinia în acest sens şi în cazuri extremale, biserica vine cu pogorământ şi îngăduie ca trupurile incinerate să fie prohodite, adică să se săvârşească slujba înmormântării. Dar aceste cazuri sunt extremale şi nu trebuie să devină o normă”, a menționat vicarul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, Episcopul Ioan Moșneguțu.

Oamenii au păreri împărţite faţă de construcţia crematoriului. „Eu nu sunt de acord. Aş vrea să fie respectate tradiţiile noastre moldoveneşti aşa cum erau şi la părinţii noştri. Cred că e o iniţiativă foarte bună, pentru că cimitirul e foarte mare şi oamenii ajung mai greu, în special dacă mormintele sunt departe. Crematoriul ar fi o soluţie. Cred că e un lucru necesar, locuiesc în Germania şi acolo incinerarea este un lucru obişnuit. Însă eu nu mi-aş dori aceasta pentru rudele mele, mai bine să fie îngropate aşa cum prevede tradiţia. Fiecare cu opţiunea sa, biserica nu permite ardere, însă dacă se doreşte, de ce nu, nepoata mea, de exemplu, este mai tânără şi ea doreşte să fie incinerată, eu sunt împotrivă”, au spus oamenii.

Pentru terenul achiziționat de la Primăria Grătieşti, atât destinat extinderii cimitirului, dar şi pentru construcţia crematoriului, municipalitatea va trebui să plătească 40 de milioane de lei. Banii vor fi achitaţi în rate, până în anul 2022.