CEDO a sancționat Moldova pentru neclaritatea legislaţiei fiscale

Reclamantul a considerat că plăţile la asigurările sociale trebuie calculate din venitul net, iar fiscul - din venitul brut.

Surse din cadrul Asociaţiei "Juriştii pentru Drepturile Omului" au relatat pentru Infotag că, pe 16 februarie 2005, Inspectoratul Fiscal de Stat Anenii Noi a emis o decizie asupra rezultatelor controlului fiscal în privinţa reclamantului. S-a constatat, printre altele, diminuarea contribuţiilor de asigurări sociale pentru anii 2000-2002. Inspectoratul Fiscal a dispus încasarea suplimentară a unor plăţi şi impozite, precum şi aplicarea unor sancţiuni fiscale.

Reclamantul a contestat decizia respectivă la organul ierarhic superior, susţinând că contribuţiile la asigurările sociale trebuie calculate din venitul net, şi nu din venitul brut, aşa cum a procedat autoritatea fiscală.

La data de 7 iunie 2005, în urma controlului repetat, Inspectoratul Fiscal de Stat a emis o decizie prin care a fost dispusă încasarea la bugetul de stat a sumelor impozabile şi plăţilor calculate în rezultatul controalelor fiscale şi anume: fondul social - 41660 lei, impozitul pe venit - 51.929 lei, primele de asigurare obligatorie - 7.363 lei, precum şi a amenzilor pentru încălcarea legislaţiei fiscale în sumă de 641.712 lei şi a majorării pentru întârziere în sumă de 22.627 lei.

Nefiind de acord cu deciziile enunţate, reclamantul le-a atacat în instanţa de contencios administrativ, susţinând că la calcularea contribuţiei sale la bugetul consolidat de stat, contribuţia urma a fi calculată din onorariul primit după deducerea tuturor cheltuielilor, iar inspectoratul fiscal considera că impozitele urmau a fi calculate din onorariul brut. El a invocat lipsa de claritate a legilor în această privinţă şi a considerat că ar trebui să beneficieze de prevederile articolului 11 din Codul Fiscal, potrivit căruia toate îndoielile apărute la aplicarea legislaţiei fiscale se vor interpreta în favoarea contribuabilului.

Prin hotărârea din 27 iunie 2005 a Curţii de Apel Bender, acţiunea reclamantului a fost admisă parţial cu anularea deciziilor Inspectoratului Fiscal de Stat Anenii Noi cu excepţia dispoziţiilor referitoare la încasarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, micşorându-se suma primelor ce urmau a fi încasate la buget de la 7.363 lei la 931 lei şi aplicându-se o amendă în sumă de 931 lei. Inspectoratul Fiscal de Stat a atacat cu recurs hotărârea respectivă, iar Curtea de Apel a majorat plata contribuţiilor până la 3,7 mii lei.

Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 17 mai 2006, recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat a fost admis, hotărârea Curţii de Apel Bender a fost casată cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea a fost respinsă.

Reclamantul a citat câteva decizii ale Curţii Supreme de Justiţie în care s-a decis că calcularea contribuţiilor sociale a notarilor urmează a fi făcută având la baza venitul net. Conform unei note a autorităţilor fiscale, la 1 ianuarie 2007, reclamantul a avut o datorie faţă de autorităţile fiscale de 831.920,41 lei. Ulterior, această datorie a fost anulată în temeiul unei legi privind amnistia fiscală.

Trofim Prigală s-a adresat la CEDO, invocând că aplicarea de către Inspectoratul Fiscal de Stat a unor sancţiuni cu caracter penal, care nu erau prevăzute de lege, trebuie să fie clară, fără ambiguităţi. De asemenea, s-a plâns că în urma aplicării unei legi penale neclare, i-a fost încălcat dreptul la proprietate. Curtea a constatat că în privinţa reclamantului a fost luată o decizie inechitabilă.

Deşi reclamantul a cerut 9,3 mii euro cu titlu de prejudiciu material, 5 mii euro cu titlu de prejudiciu moral şi 1,2 mii euro cu titlu de costuri şi cheltuieli, Curtea a acordat reclamantului suma de 4,5 mii euro cu titlu de prejudiciu moral şi 1,2 mii euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.