Ce spun oamenii despre protestul din PMAN faţă de anexarea Basarabiei la Imperiul Rus

,,Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus a fost o greşeală care trebuie reparată, a declarat preşedintele Forului Democrat al Românilor din Moldova, Nicolae Dabija. Scriitorul a subliniat în discursul său în faţa a mii de oameni că ,,problema Basarabiei nu mai este una de litigiu între România şi Rusia ţaristă, între România şi Rusia sovietică, dar este o problemă internă a celor două ţări româneşti, care trebuie să devină unul singur aşa cum scrie în cărţile lui Dumnezeu”.

,,Pentru mine această zi este una de doliu, în care ţara mea a fost ruptă în două fără a fi consultat poporul. Astăzi marcăm evenimentul fără conducătorii ţării, pentru că şi ei s-au rupt de la popor. Totuşi, sunt optimist şi cred în unirea cu România, în timpul apropiat acest lucru este posibil”, a spus unul din participanţii la marş. Pentru un alt participant, marşul a însemnat o trezire a conştiinţei româneşti. ,,De multe ori am fost trădaţi, dar încă mai avem speranţa că R.Moldova se va reuni la România, iar acest lucru va fi posibil prin aderarea la Uniunea Europeană”, a spus bărbatul. 

,,Acest marş este binevenit pentru a ne aminti şi a informa pe cei care nu cunosc ce s-a întâmplat acum 200 de ani. Noi nu uităm trecutul, pentru că urmările tratatului din 1812 au fost grave – colonizare, rusificare, deportări”, a spus un alt participant la acţiune. Printre miile de persoane prezente la Marşul Unirii a fost observat şi ministrul Mediului Gheorghe Şalaru. El a spus că a venit la marş din propria iniţiativă, în calitate de cetăţean, dar nu în calitate de ministru. 

,,Sunt român şi îmi exprim protestul faţă de această acaparare a Basarabiei cu 200 de ani în urmă, ocupaţie care mai continuă prin prezenţa armei ruse pe teritoriul regiunii transnitrene”, a menţionat ministrul. La marş a luat parte şi un sobor de preoţi din cadrul Mitropoliei Basarabiei. ,,Ziua de 16 mai are o mare semnificaţie, se împlininesc 200 de ani de când ne-au despărţit. Am vrut să onorăm cu prezenţa, să ne spunem doleanţele şi să ne exrimăm dezacordul faţă de această ocupaţie”, a spus părintele Ioan. Întrebat de ce reprezentanţii Mitropoliei Moldovei nu au binevoit să participe la acţiune, părintele a răspuns laconic: ,,pentru că şi ei sunt ocupanţi”. Pe de altă parte, liderul Partidului ,,Patrioţii Moldovei” Mihai Garbuz, care a organizat o contra-manifestaţie lângă Arcul de Triumf consideră că Marşul Unirii este o acţiune anticonstituţională. 

El a declarat că şi pentru ei semnarea Tratatului de pace de la Bucureşti este o zi de doliu, dar din alte motive.  ,,Este ilegal să ceri unirea cu alt stat, când noi ne simţim la noi acasă. Regretăm pactul bucureştean, pentru că a oprit armata pe Prut, dar nu pe Siret. Dacă ar fi fost oprită pe Siret, astăzi am fi avut o ţară frumoasă, fără România, români şi marşruri unioniste”. Şi unii trecători au criticat Marşul Unirii. ,,Noi am obţinut independenţa în 1991. Nu cred că aceste manifestaţii unioniste îşi mai au rostul, fiecare trebuie să-şi vadă de soarta sa”, a spus o femeie. ,,Acest marş dezbină şi mai mult societatea, ar fi bine să ne concentrăm pe dezvoltarea economiei, dar nu pe trezirea conştiinţei româneşti”, este de părere un bărbat. 

Organizatorii manifestaţiei, Acţiunea 2011 şi Consiliul Unirii sunt, însă mulţumiţi de receptivitatea de care au dat dovadă peste 7.000 de persoane. ,,Întotdeauna ne dorim mai mult şi mai bine, dar în general a fost bine, pentru că nu am avut provocări, nu s-au produs incidente, lumea a fost entuziasmată şi au răspuns aşteptărilor noastre. Credem că am renăscut speranţa reîntregirii româneşti”, a spus Vitalia Pavlicenco, lider PNL şi membru al Consiliului Unirii. Pentru George Semion, membru al Platformei Civice „Acţiunea 2012”, modul în care s-au organizat participanţii la Marşul Unirii a fost excepţional: ,,Au dat dovadă că vor să contribuie activ la procesul de reunire a celor două maluri ale Prutului şi au demonstrat că unirea se apropie. Totuşi, încă e nevoie de mai multă implicare şi câţi mai mulţi oameni în stradă pentru a participa la asemenea manifestaţii”. 

Potrivit organizatorilor, manifestanți au venit din mai multe localităţi ale  Republicii Moldova, dar și ale României. În acest an, la 16 mai se împlinesc 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace ruso-turc, prin care Moldova din stânga Prutului a fost anexată la Imperiul Rus.